Belgia, de ce ne asupreşti copiii?
Unii aşa ar putea gândi. Au ăştia ceva cu noi, că suntem români şi suntem mai talentaţi decât ai lor
Puterile unui fotbal se măsoară şi după echipele la care se transferă jucătorii importanţi sau promiţători. România nu a fost niciodată un mare exportator de talente, iar scump nici atât, dar ultimii ani ne-au împins spre depresie. Totuşi, după sezoane în care ai noştri luau calea Rusiei, Golfului sau Chinei, părea că am reuşit o breşă în Belgia. Iluzie! Breşa se transformă pe zi ce trece într-o gaură neagră care îi aspiră pe Dorin Rotariu, Nicuşor Stanciu şi Răzvan Marin.
Cu lecţiile nefăcute
Sursa care ne-a furnizat informaţiile este cât se poate de sigură, aşa că să nu avem vorbe despre credibilitatea ştirii! Fotbalistul român Dorin Rotariu, 22 de ani tocmai împliniţi, fost jucător la Dinamo Bucureşti, actualmente legitimat la FC Bruges, club important din Belgia, s-a prezentat la reluarea pregătirilor cu lecţiile nefăcute. La şcoală, dacă nu ai rezolvat 100 de probleme din Gazeta Matematică (dacă mai ştie cineva ce-i aia) şi nu ai citit „Luceafărul” (nu al huilei, că şi el scria poezii), mai o şansă să recuperezi, adică să păcăleşti viaţa. În fotbal, nu. Ce înseamnă că Rotariu nu a urmat programul individual stabilit de club pentru perioada vacanţei? Înseamnă că mai mult sau mai puţin s-a comportat ca mine sau ca tine, cititorule, atunci când suntem în vacanţă. Un mic, o bere, un şpriţ, o ceafă de porc. Sau poate şi mai rău, că aici e după posibilităţi, nu doar după nevoi.
Băiatului nu-i place să tragă de fiare
La reunire, jucătorii lui FC Bruges au fost testaţi fizic, iar parametrii lui Rotariu demonstrau că nu făcuse aproape nimic din ce i se ceruse. Ar trebui să ne mirăm? Să ne indignăm? Nu, că se poate supăra mămica pe noi, că îi destabilizăm emoţional odorul. Nu-i cazul nici să ne mirăm peste poate, fiindcă ştim cum trata Rotariu pregătirea fizică în perioada Dinamo. Când observam, cică răutăcioşi, că are muşchi la picioare cât un om obişnuit pe braţ, oficialii din Ştefan cel Mare ne fredonau melodia tânărului cuminte ca o fată mare, care se pregăteşte asiduu la sala de forţă. Funcţiona perfect şi ipocrizia omului de fotbal, căci asta era versiunea pentru publicul larg. Celui restrâns i se şoptea că „băiatului” nu-i place să tragă de fiare. Că e prea talentat să îşi irosească energia, nu ca unchiul care se lipise cu super glue de Maradona la Mondialul din Italia.
Balada antrenorului rău
Clubul din Bruges nu a comentat, a luat măsuri. Previzibile într-o lume cu multe, multe defecte, dar şi cu o însuşire imuabilă: seriozitatea. Dorin Rotariu a pierdut echipa. Nu postul de titular, pe care oricum nu îl câştigase, ci chiar prezenţa în lotul de 18 jucători. Şi sper să nu auzim acum şi aici altă baladă la modă, că noul antrenor, croatul Ivan Leko, are ceva cu el că e român şi că „băiatul” fusese simpatizat de Michel Preud’homme, cel tocmai înlocuit. Iar celor care ar putea citi în aceste rânduri un atac nu foarte subtil la adresa lui Dinamo încerc să le descreţesc frunţile completând tabloul cu alte două nume importante.
Nicuşor şi Răzvan nu-l abandonează!
Dorin Rotariu nu este singur în aventura lui către nimic. Îl însoţesc Nicuşor Stanciu de la Anderlecht şi Răzvan Marin de la Standard Liege. Primul, jucător şlefuit la Steaua/FCSB, cel de-al doilea de la Academia lui Hagi. E drept, deocamdată pagubele în cazul lor sunt mai mici. Stanciu a jucat un sfert de oră pe final de meci, Marin n-a jucat, dar a stat pe bancă. Pentru tânărul fotbalist român din anturajul echipei naţionale asta este deja o performanţă. Toţi trei aparţin noului val, sunt oameni alături de care selecţionerul va construi noua naţională română. Aceea strălucitoare, seducătoare, invincibilă. Care selecţioner rămâne de văzut deoarece Christoph Daum de-abia ce a fost confirmat în funcţie. Dar numai până la sfârşitul preliminariilor. Dincolo de acestea, mister. Până una, alta ar fi suficient să ne facem programul de flotări, genuflexiuni şi tracţiuni şi să încercăm să n-o mai ardem aiurea pe PlayStation şi alte minunăţii ale tehnicii care ne solicită neuronii.