O Stea în colțuri. Cine în colţul roşu, cine în colţul albastru?

Pentru ca războiul să fie război este nevoie de combatanţi. Doar că eroii de la Sevilla şi-au mai pierdut talia şi părul, nu şi mintea

Gata, proiectul CSA Steaua a pornit la drum! Adversarii, fanii FCSB, ar zice că a luat-o la vale. În sfârşit, militarii şi-au făcut o echipă, iar „nea Marius” a spus că este un proiect care va da roade în câţiva ani. Între timp, o facţiune a suporterilor fideli proiectului MApN îl ceartă pe Helmuth Duckdam, căruia i reproşează că face „miştouri de şantier”.

Brigadier şef Duckadam
Şi atunci când Coca Cosma Teoharie striga „Apără Duckadaaam!” şi dus de val apoi, nevenindu-i să creadă, exclama „Suntem finalişti!”, deşi câştigaseră Cupa Campionilor, şi atunci, la Sevilla, pe Ramon Pizjuan, tot glume de şantier făcea Helmuth? Cu palmele alea ale lui cât nişte cupe de macara, de şantier, na!, apărase 4 penaltyuri consecutive ale Barcelonei şi le stricase petrecerea catalanilor, care pe vremea aceea se vede treaba că nu aveau nicio indigestie dacă urmau să primească trofeul de la Regele Juan Carlos, deşi, conform bannerelor actuale, Catalunya is not Spain. Şi, uite-aşa s-a dus flăcăul acela cu nume de neamţ şi cu vorbă tărăgănată ardelenească să zboare din bară în bară şi să le ia caimacul capitaliştilor din Barcelona care visează şi azi la o republică socialistă. Brigadier şef şi Duckdam ăsta, că altfel nu poţi să-i zici!

A fi angajat, nu sclav
Este de înţeles şi supărarea suporterilor Stelei istorice, dincolo de zona şantieristică spre care merg acuzaţiile. De înţeles, nu însă şi perfect corectă. Lui Helmuth Duckdam i se reproşează că este angajatul lui Becali şi având această calitate (pată?) reprezintă exact opusul sfintelor valori steliste pe care le-ar întrupa proiectul CSA. Una la mână, trăim vremuri când puţini dintre noi îşi permit luxul să aleagă pentru cine lucrează, cei mai mulţi suntem fericiţi că avem unde lucra. Asta nu înseamnă că trebuie să te prostituezi ca să îi arăţi loialitate patronului, iar Helmuth, care mi se pare un om de o decenţă exemplară, nu o face. L-aţi surprins vreodată ridicându-i osanale greţoase lui Becali? Eu nu şi nu cred să fi scăpat ceva în afară de o explicabilă nostalgie faţă de valorile trecutului. Că Helmuth apără puncte de vedere ale clubului pe care îl reprezintă, mi se pare logic şi obligatoriu.

Schisma roş-albastră
Doi la mână, nu mi se pare că Duckadam i-ar fi jignit pe Marius Lăcătuş şi pe colaboratorii lui arătându-şi rezervele faţă de iniţiativa CSA. Poate a fost ironic câteodată, dar ironii au curs şi din celălalt sens. De fapt, în afară de nesfârşita discuţie despre identitate, despre cine-i unul şi cine celălalt, care-i Steaua adevărată, care-i Steaua morală, care-i Steaua continuatoare, care-i Steaua iubită de suporteri, de majoritatea acestora, nu doar de grupuri de nostalgici, în afară de toate aceste întrebări ceva cu adevărat rău se întâmplă din cauza marii schisme a roş-albaştrilor. Nu că nu ştim care sunt ortodocşii şi care sunt catolicii religiei steliste este important acum, ci faptul că ruptura i-a împărţit şi pe înşişi creatorii acestei religii în tabere. Ilie Dumitrescu şi Helmuth, Dică şi Rădoi sunt de partea echipei numite acum în acte FCSB. Lăcătuş, Tudorel Stoica, Piţurcă sau Fane Iovan sunt cu CSA.

Lecţie de camaraderie
Fiecare are dreptul la o alegere, asta nu înseamnă că trebuie să hotărâm cine e bun şi cine e rău. Oameni care au purtat acelaşi tricou şi care au cucerit împreună lumea sunt acum în tabere diferite şi sunt îndemnaţi să îşi dea la gioale. Nu ştiu în particular cum se comportă, bănuiesc că respectă aceeaşi măsură, dar în public nu s-au dezis niciodată unul de celălalt. Au mai îmbătrânit, s-au mai îngrăşat, mai ales „nea” Marius”, le-a mai căzut părul, dar nu au uitat esenţialul. Mi se pare o lecţie de camaraderie bună pentru toată lumea. Cum ar putea Lăcă să îi bată obrazul lui Duckadam sau Duckadam
să-i dea lecţii de stelism lui Lăcă?

Era gata, gata să pun punct articolului şi mă pândea un final pacifist-leşinat. M-a salvat o ştire! Ca să nu se dezică de propria bădărănie, ca să demonstreze că nu a învăţat nimic în puşcărie şi ca să mărească numărul prozeliţilor CSA Steaua, Becali s-a lăudat că îl poate cumpăra oricând pe Lăcătuş. Suma avansată acum, 15.000 de euro pe lună. Şi 10.000 pentru Iovan. De fapt, Pipereanul crede că ne poate cumpăra pe toţi şi că îşi poate bate joc de oricine. Şi pentru că îl băgăm mereu în seamă, iar în locul cordonului sanitar am pus ghirlande de flori, îi confirmăm bănuiala.