Eastbourne, şansa Simonei
Urmează săptămâna în care Halep poate ajunge numărul unu mondial în duel direct cu Kerber
În circuitul feminin profesionist WTA se joacă şah. Se joacă şi tenis, dar în ultimele două săptămâni fetele s-au scuturat de zgură, după Madrid, Roma şi Paris, şi au privit cu precauţie spre iarbă. Spre propriile beteşuguri. Şi spre intenţiile rivalelor. Turneele care premerg Wimbledon au fost abandonate de cele mai importante jucătoare. Boicot sună urât.
Atunci când banii sunt pe planul doi
La Birmingham, de exemplu, erau aşteptate Angelique Kerber, Simona Halep, Karolina Pliskova, Agnieszka Radwanska şi Jelena Ostapenko. Crema clasamentului mondial. Organizatorii au aşteptat degeaba. Toate au declarat forfait sub diferite motive. Au fost invocate în special cele medicale. În schimb, toate au anunţat că vor participa la Eastbourne, turneu programat cu doar o săptămână înaintea Grand Slam-ului londonez. Angelique Kerber, Simona Halep şi Karolina Pliskova, alături de Agnieszka Radwanska, Kristina Mladenovici, Svetlana Kuzneţova, Jelena Ostapenko şi Garbine Muguruza, adică nucleul greu al tenisului feminin, se vor afla peste câteva zile la Eastbourne. Conjunctura, a se citi strategia principalelor jucătoare din circuit, a făcut ca un turneu de o certă tradiţie, dar relativ modest din perspectiva premiilor – 450.000 de dolari -, să atragă o participare selectă. Banii în tenis sunt motorul. Eastbourne ne spune însă şi altceva.
Ce se schimbă pe iarbă? Totul!
Eastbourne este ultimul test înainte de Wimbledon. Ultimul prilej de schimbare şi adaptare a stilului de joc, de la blânda zgură la iarba buclucaşă. Iarba imprimă viteză superioară mingilor, de unde rezultă schimburi mai scurte. Traiectorii diferite impuse de faptul că mingile sar mai puţin la contactul cu suprafaţa de joc. Plus mingi care sar ciudat şi din cauza iregularităţilor ierbii, care se degradează cu fiecare set disputat. Acestea sunt lucruri cu care te obişnuieşti în timp şi pe care le exersezi la antrenamente. Dar pe care le pui cu adevărat în aplicare doar în condiţii de concurs. De aceea Kerber, Halep, Pliskova şi celelalte au ales Eastbourne, nu pentru că au o slăbiciune pentru Devonshire Park Lawn Tennis Club.
Tentaţie sau judecată rece?
Simona Halep. Ne bântuie şi acum finala de la Roland Garros. Suntem încă apăsaţi de şansa ratată de Simona. Poate mai mult noi decât ea, dar asta e normal. Un sportiv de top ştie să privească mereu înainte. Destui s-au întrebat de ce Simona nu a profitat până la capăt de sezonul îngrozitor pe care îl traversează Kerber. De care o despart doar 115 puncte în clasament. 115 puncte care puteau fi remontate printr-o singură participare la încă un turneu după Roland Garros, în condiţiile în care nemţoaica a absentat şi ea de la circuitul pe iarbă. Ce poate fi mai tentant decât să ajungi numărul unu mondial fără să fii obligat să câştigi un mare turneu? Simona Halep a ales totuşi să se odihnească. A preferat să îşi protejeze glezna şi psihicul. Mintea, inima şi corpul alcătuiesc „treimea sfântă” a unui campion.
Poate acum
Vom vedea la Eastbourne o altă versiune a Simonei, acolo unde românca a primit un wildcard? Va fi Halep la Eastbourne şi apoi la Wimbledon mai dispusă la risc decât s-a arătat în finala contra Jelenei Ostapenko? Greu de anticipat, circuitul feminin este un teritoriu al scurtcircuitelor. Dar poate că la Eastbourne vom vedea o finală Halep-Kerber cu titlul de lider mondial pe masă. Demonstraţia ar fi deplină cu Simona detronând-o pe Angelique în luptă dreaptă. Demonstraţia s-ar transforma atunci în poveste. Încă avem nevoie de poveşti.