Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Părinţi proprietari de copii

Weekend-ul trecut a fost îndoliat de moartea a doi copii ucişi într-o avalanşă în Masivul Retezat. E vorba despre Dor Geta Popescu (14 ani) şi Erik Gulacsi (13 ani), multipli recordmeni la alpinism. Cei doi copii se aflau într-un grup, […]

...

Fotbal, ratări, simulări, accidentări, disperări, întrebări

Din nou senzaţia aceea neplăcută că Viitorul nu s-a prezentat la meci. Cu excepţia lui Râmniceanu, care trebuia din start să repare ce stricau Hodorogea, Boli, Benzar şi Ţâru, jucătorii antrenaţi de Hagi au arătat, timp de o repriză şi […]

...

Konta şi ce facem noi

E clar, nu o să uităm repede meciul de Fed Cup cu Marea Britanie. Şi poate că ar fi timpul să nu ne mai punem atâta cenuşă în cap. Ne murdărim şi oricum nu foloseşte la nimic. Nu vom arăta […]

...

Gică, Reghe, hai că se poate!

Numărul zilei, 15. 15 pase schimbă jucătorii stelişti pe minut atunci când se află în posesia mingii. Este cea mai bună medie din campionat şi vorbeşte despre omogenitatea tehnică a unei formaţii care a început să arate mai bine în […]

...

Principatul contra imperiilor

José Leonardo Nunes Alves Sousa Jardim este un portughez care s-a născut acum 42 de ani la Barcelona. Dar nu la Barcelona în Catalunia, despre care ştim „Is not Spain”, ci în Venezuela, în oraşul omonim. Mai renunţăm la câteva […]

...

Acum 28 de ani. Şi acum

Un nume face legătura între două meciuri disputate la distanţă de 28 de ani. Schmeichel. Dar România-Danemarca este mai ales o poveste despre jocul de atac

Permalink to Acum 28 de ani. Şi acum
joi, 16 martie 2017, 1:14

Schmeichel a devenit peste noapte marea vedetă a Danemarcei. Kasper Schmeichel, nu Peter Schmeichel, fostul mare portar al lui Manchester United. Cu cele două penaltyuri apărate în faţa Sevillei, goalkeeperul lui Leicester se desparte definitiv de imaginea obsedantă a celebrului său tată. Cam târziu, la 30 de ani, dar reuşeşte să se elibereze.

Decisiv şi atunci
Meciul România-Danemarca va fi mai puţin un duel la distanţă al portarilor şi mai mult o luptă pentru gol. Aşa cum s-a întâmplat şi acum 28 de ani în Ghencea, când ai noştri câştigau cu 3-1 o partidă decisivă pentru calificarea la Mondialul din Italia ’90. În afara lui Schmeichel-tatăl, danezii îi mai aveau în teren pe Michael şi Brian Laudrup, pe Morten Olsen, pe Fleming Povlsen şi pe Lerby. România antrenată de Emeric Ienei răspundea cu Hagi, Gică Popescu, Sabău, Lăcătuş, Balint, Dănuţ Lupu. Selecţia lui nea Imi punea în valoare tot ce avea mai bun fotbalul nostru la acea vreme. Era o combinată Steaua-Dinamo, cluburi care pe atunci impuneau respect în Europa. Plus „dizidentul” Popescu, de la Craiova, care trecuse vremelnic prin Ghencea.

Rolul lui Ienei
României îi trebuia neapărat victorie. Era un meci decisiv. Taman ce nu ne plăcea nouă. România, în pofida performanţelor europene ale echipelor de club şi cu toate că producea jucători de mare calitate ofensivă, arătase nu o dată că nu prea ştia să joace la victorie. Cu calificarea pe masă. Acela a fost meritul lui Ienei, schimbarea de atitudine. Faptul că a transformat o echipă îngenuncheată la Copenhaga cu 3-0 într-una ofensivă şi curajoasă, care câştiga cu 3-1 la Bucureşti şi obţinea calificarea la un turneu final de Cupă Mondială după o întrerupere de 20 de ani. Balint (un atacant niciodată preţuit la adevărata valoare), de două ori, şi Sabău o dată semnau golurile unei victorii care ne ducea după 20 de ani la un turneu final mondial. 20 de ani trecuseră de la aventura la Guadalajara!

După 20 de ani. Nu de Alexandre Dumas
20 de ani ne despart şi acum de o posibilă calificare la un Mondial. Vă vine să credeţi cum au trecut timpul şi ratările? Din 1998, din Franţa, când ne permiteam şi excentricităţi şi ne vopseam părul în galben, nu am mai ajuns la un turneu final mondial. Cum a fost posibil? Ce am făcut în tot acest timp? Mai întâi am trăit din rezerve, pe urmă am bătut pasul pe loc, apoi am dat înapoi. Nu mai contează acum. Coincidenţă, un alt meci cu Danemarca ne poate relansa în lupta pentru un loc la Cupa Mondială din Rusia 2018. Un alt meci, într-o altă lume a fotbalului, într-o altă lume pur şi simplu. Acum, ca şi atunci, trebuie să câştigăm. Nu ne mai putem ascunde în spatele unui egal rahitic, ca să nu mai zicem de o înfrângere care ne-ar arunca de pe orbită.

Rolul lui Daum
Trebuie să câştigăm. Trebuie să atacăm. Exact ce nu ne place nouă, specialiştii aşteptatului la cotitură. Christoph Daum este obligat să aducă echipa în starea aceea de spirit în care o transportase Imi Ienei în ’89. O ambiţie vecină cu frenezia. O mobilizare lucidă. Daum nu are jucătorii pe care îi avea Ienei, dar nici Danemarca de azi nu mai este Danemarca antrenată în ’89 de Sepp Piontek. Pe bune! Iar Daum a fost angajat nu să ne spună ce ştiu toţi microbiştii, că avem o generaţie mediocră, ci să scoată aur din piatră seacă. Aşa ne place nouă să credem, că Daum a venit aici să ne califice, nu să ne explice cum putem atinge starea zen. Restul, selecţia, alcătuirea primului 11, sunt treaba lui, a neamţului. Că îl va trimite în teren pe Alibec sau pe Keşeru, că va apela la amândoi, astea sunt opţiunile lui.

Vedeţi meciul!
Poate, cine ştie?, că tot sunt la modă mesajele motivaţionale, Stanciu, Chipciu, Marin şi ceilalţi, dar neapărat alături de Christoph Daum, ar fi bine să vadă meciul de acum 28 de ani. Integral. Mă gândesc că ar fi un timp câştigat. Poate n-ar strica şi câteva vorbe de la nea Imi însuşi, înainte de meci. Ceva simplu, nesofisticat, ceva de genul „Noi să ne facem jocul nostru”. Sau „Să îi urcăm pe garduri!”. Ceva care să ne determine să fim mai puţin respectuoşi cu adversarul. Verstehen Sie? Înţelegeţi?

Comentarii (29)Adaugă comentariu

dan (17 comentarii)  •  16 martie 2017, 13:35

Unul dintre meciurile vietii mele, vazut pe viu in Ghencea.

Carol K (56 comentarii)  •  16 martie 2017, 13:42

Diferenta o facea faptul ca lotul era format doar din jucatori de la Steaua si Dinamo unde se mai lipea un Gica Popescu...Adica lotul,echipa avea omogenitate si concentrand toate valorile din tara performau si in Europa deci acumulau si experienta necesara,aveau personalitate,erau vedete internationale deci nu se simteau mai prejos de adversarii lor celebri la randul lor.Asadar omogenitate,spirit de echipa chiar daca proveneau de la doua mari rivale in acest caz intervenea magicianul Ienei si stare de spirit de campioni,de jucatori carte au dat deja examenul cu echipele mari.Nu spun cum este acum,diferenta este uriasa dar nici nu exista pricepere si o determinare pe masura pentru a o mai reduce,ne multumim cu putin,ne mandrim ca baltim in mediocritate spunand ca se poate si mai rau,avem mentalitate de invinsi care spera sa mai ciupeasca cate o calificare daca au noroc de o grupa usoara.Importanti astazi sunt agentii impresari,scouterii, contractul semnat sa fie cat mai baban,sa ai vizibilitate,sa ajungi vedeta de tabloid.

vise (1 comentarii)  •  16 martie 2017, 13:55

vise,ne-a danemarca 5 lejer cu rat,chivu,mutu,lobotont,pancu,bratu,dorinel in terenul plin de nisip stim noi care...

Cristian (2 comentarii)  •  16 martie 2017, 14:09

Apropo de Kesper Schmeichel si de paralela dintre meciurile Danemarca - Romania. In 1989 portarul nostru era Silviu Lung, iar fiul lui joaca acum la Astra. Poate diferenta dintre noi si Danemarca este, pana la urma, si diferenta dintre Kesper Schmeichel si Silviu Lung Jr.

17 Nenthori (36 comentarii)  •  16 martie 2017, 14:31

Am scapat de marele Luce altfel nu ne calificam !

Vasglomerulul (14 comentarii)  •  16 martie 2017, 14:35

***

Hombre (4 comentarii)  •  16 martie 2017, 14:39

Asa am sperat si la meciul cu Polonia. Asa si la ala cu azerbaidjan, kazahstan, albania sau cu cine am mai jucat noi in ultima vreme. Mereu am strigat acum ori niciodata, asta e meciul decisiv, sa aratam si noi ca putem, etc, etc, etc. Mi-e plina traista de speech-uri motivationale, doar ca pe astia de la nationala, pastoriti de FRF, nu-i misca nimeni si nimic.

Emilian (65 comentarii)  •  16 martie 2017, 15:19

Frumoasa incercare! :) Nu stiu cat de mult crezi tu in ea, dar inteleg demersul. Mai trebuie sa adaug ce stim cu totii, s-anume ca nu avem jucatori de valoare? Ce pot sa zic: Hai Romania! :)

Liviu (12 comentarii)  •  16 martie 2017, 15:34

Ich verstehe! E intr-adevar un moment crucial, dar nu decisiv ca atunci. A fost prima campanie de calificare la un turneu final pe care am prins-o. Chiar si cu o victorie, mai avem cale lunga pana in Rusia...sa speram ca vom castiga si vom prelungi oarecum iluzia calificarii.

cynic (35 comentarii)  •  16 martie 2017, 16:10

ciudat cum lipseste Sabau din poza. o sa treaca mai 20 de ani si tot n-o sa avem o echipa ca asta.

cynic (35 comentarii)  •  16 martie 2017, 16:10

cred ca Sabau este intre Balint si Rotariu, putin mai in spate...

Jean-Paul (91 comentarii)  •  16 martie 2017, 16:25

Sunt prea mari diferentele intre cele doua borne istorice.Epigonii de azi nu au nici unul anvergura celor din 1989, nici ca valoare, nici experienta, determinare sau spirit de echipa... Articolul nu face decat sa presare si mai multa sare pe rana. Cred ca nici nu e necesar sa va spun ca deja ne-am cam obisnuit sa vedem turneele finale la tv. Avantaje: a)consum emotional mai redus, b) confort sporit la vizionare, atat prin prisma reluarii fazelor importante cat mai ales prin consumul, la discretie, de bere in timpul meciului; c) telecomada te ajuta sa vizionezi intermitent si altceva; Dezavantaje: 1) presa nu prea se vinde fiindca jurnalistii sunt in somaj tehnic, in absenta Romaniei de la turnee; 2)creste apetitul pentru mishto-uri la adresa fotbalului mioritic, stare de angoasa pentru moderatorii ziarelor de sport; 3) scade randamentul la serviciu fiindca lumea este mahmura dupa atatea sticle de bere consumate in ajun.

dan (21 comentarii)  •  16 martie 2017, 16:40

Sabau este intre Hagi si Rotariu...

17 Nenthori (36 comentarii)  •  16 martie 2017, 18:01

Nu, Sabau era batuta pe loc !

ovidiu_3003 (372 comentarii)  •  16 martie 2017, 18:28

Acum 28 de ani Hagi a fost cel mai prost jucator de3 pe teren ...

taras bulba (81 comentarii)  •  16 martie 2017, 18:48

Comunistii nu suportau " vorbaria" , numai munca era importanta pentru ei . In fotbal s-a mers cu elanul lor pina in 98 cind s-a trecut la capitalismul salbatic si s-a prabusit totul inclusiv sportul romanesc . Nu numai de fotbal este vorba . Gimnastica feminina nu isi va mai reveni niciodata in vecii vecilor . Nu vom mai urcA NICIODATA pe podium , nici la echipa nici individual ! Avem mai multi ziaristi decit fotbalisti .

der_grosse (39 comentarii)  •  16 martie 2017, 18:57

alles klar! pierdem 1 - 3

pawn (33 comentarii)  •  16 martie 2017, 20:06

@dan da, si eu am fost acolo, la tribuna a 2-a, dar sincer, nu mi s-a parut la vremea aia un meci memorabil sau epocal. da, ok, am huiduit uslasii care defilasera ostentativ pe teren (presimtire a revolutiei), ne-am bucurat la goluri, am strigat "italia! italia", ca era si arbitru italian si visam sa ajungem la mondiale in italia, dar nu mi s-a parut meciul dintr-o zi cu mult soare ca ar fi fost definitoriu pentru... stiti ceva? pentru alt meci, impotriva marelui schmeichel (tatal) sunt eu mandru ca am chiulit de la liceu ca sa particip. sportul-brondby, in toamna tarzie a lui 1987. 3-0 in tur pentru danezi, care il aveau in poarta pe schmeichel, pe kent nielsen, capitan pe lars olsen, 1/2 din nationala danemarcei. sportul (echipa mea favorita dintotdeauna) tocmai il pierduse pe hagi la steaua, era pe ultimele locuri in divizia A...era o zi de toamna rece si mohorata de ziceai ca e noapte, lume putina. primul gol l-a dat munteanu II, apoi meciul a amortit pana prin minutul 60 cand bozesan a dat un gol de povestit si acum: a preluat pe piept cu spatele la poarta la vreo 25 de metri, n-a lasat mingea sa cada si din intoarcere l-a traznit pe schmeichel sub bara cu stangul. noi aia putini, care chiuleam de la liceu (meciul incepuse la ora 14 si nu se dadea la televizor) am inceput sa zbieram ca nebunii, lumea din bucurestia a auzit la radio si prin zvon ce e in regie si incepusera sa vina cu sutele. la ultima faza din 90 de minute, bozesan (care a si murit, saracul) a batut lovitura libera, iorgulescu a recentrat cu capul si pana a facut 3-0 tot cu capul, din 6 metri. s-au jucat prelungiri, cu ocazii doar de partea sportului, iar la 11 metri, asa cum zicea cineva si aici, tot stadionul (nu mai aveai loc nici sa te misti) a inceput sa strige: "cristian ca duckadam!". cristian a aparat 2 parca, un danez a tras peste poarta, iar la noi au dat toti gol. dupa meci am auzit ca schmeichel s-a batut cu lars olsen de-au facut praf vestiarul :)

Titu Sandronicus (9 comentarii)  •  16 martie 2017, 21:08

Frumos articol.. Despre generatia pretins mediocra : nu neaparat lipsita de valoare cat sub cea de acum 20 de ani.. Un selectioner roman ar fi fost mai nimerit doar si pentru aceea ca stie cum merg lucrurile pe la noi.

Flaviu (43 comentarii)  •  16 martie 2017, 22:35

Intr-adevăr , Jenei a gândit mult mai corect primul 11, fata de meciul de la Copenhaga.. Si sistemul de joc , cu Popescu libero cu raza de acțiune si in fata apărării , a fost bine ales.. Iar echipa a interpretat perfect partitura... Asta a fost jocul cu Danemarca din 89, de la București .. Dar , lăsa- ne , sa nu credem pana la capăt in deciziile lui Jenei.. Nu au fost luate de unul singur.. In schimb atitudinea echipei la acel joc, este datorată antrenorului, era unul din atuurile profesionale ale sale... A fost un mare meci, care a arătat nivelul european al echipei României .. Acum e altceva, echipele au alt nivel , dar victoria echipei noastre pare posibila.. P.S.: Nu a jucat Morten Olaen in meciul din 89, ci Lars Olsen , cel care a fost si in 92 la Euro .. Cel de la Brondby.. Dintre fundasi danezi din perioada 84-88, a fost in teren doar Ivan Nielsen..

Flaviu (43 comentarii)  •  16 martie 2017, 22:52

Si cred ca si Sivebaek a prins meciuri in echipa Danemarcei in anii 84-88. Asta referitor la ce am scris mai înainte referitor la meciul România-Danemarca din 1989.. Sivebaek a fost si in Mexic 86.. Si cred ca si la Euro 84..

sdfghjuik (1 comentarii)  •  16 martie 2017, 23:23

lipseste cineva . sunt doar 10 in poza trunchiata , respectata , temuta si foarte apreciata . o fi mamuka din makaralei ? o fi ian dury ? poate e ivan denisovitch ... bravo cristiane .

Petrica (3 comentarii)  •  17 martie 2017, 2:46

Geambasule, daca faceti egal cu Danemarca, sa-l venerati pe Dumnezeu, ca doar el va poate ajuta pentru un egal.

dodo (36 comentarii)  •  17 martie 2017, 7:56

Da, Flaviu, cred ca echipa a facut-o Lucescu si tactica !

Flaviu (20 comentarii)  •  17 martie 2017, 9:43

Nu lipseste Sabau, e doar "acoperit" de Rotariu din cauza unghiului. Cred ca pe langa folosirea lui Balint, a doua mare inspiratie a fost sa il pui pe Rotariu fundas stanga. Asta demonstreaza ce echipa ofensiva am avut. PS. Imaginati-va ca un jucator ca Mateut nu mai prinde primul 11.

mg (40 comentarii)  •  17 martie 2017, 12:06

..da au deschis ei scorul, da' noi aveam echipă.. Daum n'a spus că suntem mediocri, e un gentleman(printre ***). Batem Danemarca! Noch einmal. :)

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Costin (4 comentarii)  •  18 martie 2017, 8:21

Pana acum ii invidiam doar pe notari si pilosi!

Flaviu (43 comentarii)  •  18 martie 2017, 8:23

Nu, Dodo, nu a făcut Lucescu echipa si tactica... Tactica a făcut-o antrenorul , dar primul 11 , in mare parte l-a făcut Valentin... Au jucat titulari 2 jucatori care nu mai jucasera pana atunci, plus o alta asezare... Astea au fost ideile pe care Valentin le-a discutat inclusiv cu jucătorii , pe formula asta s-a mers încă de când a început pregătirea jocului.. Jenei a preluat si-a asumat , a pregătit echipa, iar jucătorii au făcut un meci mare... Totul a ieșit super pana la urma.. . Astea au fost vremurile, Valentin era conducătorul lor neoficial...

mg (40 comentarii)  •  18 martie 2017, 11:55

***