Antrenor Emeryt

Antrenorul lui PSG este personajul cel mai la modă în fotbalul mondial. Cine vrea să-l detroneze, să bată Barcelona cu 5-0!

Prima oară când am auzit de el am crezut că este turc. Unai Emery. Dacă îi citeşti numele întreg începi să te lămureşti de unde vine onomastica asta cumva exotică. Unai Emery Etxegoien. Omul nostru s-a născut acum 45 de ani într-un orăşel numit Hondarribia din provincia Gipuzkoa, parte istorică a Ţării Bascilor din Spania, a jucat prin ligile inferioare, adică Real Sociedad B, Toledo, Racing Ferrol sau Leganes, iar pe la 33 de ani s-a apucat de antrenorat.

Nasul şi banii qatarezilor
A început de jos. Mai întâi, Lorca Deportiva, acolo unde îşi încheiase cariera (modestă) de fotbalist. Apoi Almeria. Pe urmă, nivelul următor. Valencia, 4 sezoane şi edificarea unui prestigiu profesional solid. Atrăsese deja atenţia angajatorilor cu buzunarele pline. Oferta de la Spartak Moscova a fost logică şi soldată cu un eşec previzibil. După experienţa pasageră şi friguroasă din Rusia, Emery s-a întors în Spania. La Sevilla. FC Sevilla. O muncă de trei ani încununată cu trei trofee Europa League consecutive. Performanţă unică şi un nume care devenea modă. Unai Emery. Proprietarii qatarezi ai lui Paris Saint-Germain au reacţionat rapid. L-au ofertat şi l-au angajat. Nasser Ghanim Al-Khelaifi, preşedintele şi proprietarul clubului – un tip ceva mai bogat decât indianul pe care voia să-l aducă Mutu la Dinamo – a avut mână bună. Erau şi alte nume pe piaţă. Marfă chiar mai scumpă. Nu neapărat mai bună.

Stilul Unai Emery
După victoria eclatantă a echipei sale în faţa Barcelonei, Unai Emery a devenit personajul momentului în fotbalul mondial. Dar spilcuitul Emery îşi începuse ezitant aventura pe Parc des Princes şi părea că părul lui negru, pana corbului, va albi în scurt timp. După ani la rând în care PSG defilase în campionat, sezonul 2016-2017 a început rău. Nice, apoi Monaco au dominat întrecerea. Monaco are încă 3 puncte avans în fruntea clasamentului. Dar încet, încet stilul Unai Emery a rodit. Posesie şi tranziţie pozitive. Agresivitate în recuperarea balonului. Trasee simple, viteză de joc impresionantă. Pentru asta îţi trebuia şi material uman. A fost posibil pe un pământ îngrăşat cu sutele de milioane pompate de Qatar Sports Investments. Ne place sau nu, arabii au dat altă dimensiune unui club care deşi reprezenta capitala Franţei începuse să aibă un aer provincial în Europa.

Mesajul fotbalistic
Nu o să povestim meciul acum. L-aţi văzut, aţi ascultat analizele oamenilor de meserie care comentează pentru canalele de sport – cei pe care îi dispreţuieşte atât de tare colegul de meserie a lui Emery, M. Şumudică. Amatorii de superlative au decretat deja: PSG-Barcelona 4-0 va rămâne în istorie. Nu oricum, ci însoţit de sintagma, de altfel nu foarte originală, „Amurgul zeilor”. Istorică, mirobolantă, halucinantă sau cum mai vrem noi, victoria PSG-ului este şocantă însă nu doar prin proporţiile scorului, ci mai ales prin stilul pur fotbalistic care făcut-o posibilă. Să anulezi obsedanta posesie a catalanilor sau să le permiţi să plimbe mingea numai până la cel mult 40 de metri de buturile lui Trapp (un portar în marea tradiţie a portarilor nemţi, ceea ce nu prea este valabil cu Ter Stegen), să faci din Messi şi din Iniesta jucători insignifianţi, să nu le dai aer lui Neymar şi lui Suarez, asta presupune ceva mai mult decât norocul invocat de „Sport”, ziarul de casă al Barcelonei.

Apel la inocenţă
Sigur, luaţi de val, putem uita să ne întrebăm unde a dispărut legendara vitalitate fizică a catalanilor şi, în oglindă, de unde prospeţimea uluitoare a lui Cavani, Di Maria şi compania. Cu ultimele resurse, să apelăm la inocenţa pierdută şi să ne bucurăm de fotbalul arătat de Paris Saint-Germain. Să salutăm tinereţea acestei echipe, stare de spirit, dar şi realitate atestată de datele de naştere ale lui Trapp, Verratti, Draxler sau Rabiot. O vreme măcar, să credem în poveşti. Ultima, spusă de Unai Emery, este cu adevărat seducătoare. Armata hobbiţilor înarmaţi cu necruţătoarea tiki-taka a fost victima unor elfi din Oraşul Luminilor care au mânuit nişte fulgere. Parcă şi vezi afişul filmului!