Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Viaţă, tenis, carte. Cu Horia Tecău

O carte care nu va câştiga nici Goncourt, nici Booker Prize. O carte care nu şi-a propus să câştige ceva. Este o carte care vrea să comunice ceva. Simplu, pe înţelesul tuturor, mai ales al copiilor. Al copiilor care sunt […]

...

Urko Vera, coboar-o Alibec!

Festival. Festival de pase greşite şi faulturi. Muncă, disciplină, ambiţie multă. Realizări puţine. De la Golofca nu reţii decât ceafa tatuată şi părul oxigenat. Spectacol. Spectacol cu greşeli de arbitraj, pe care Haţegan le împarte frăţeşte, să arate că este […]

...

Oli, vehiculul electoral al lui Gino

Cam multe secrete pentru „Ghici ciupercă cine-i”. Contra a făcut şi el pe misteriosul până în ultima clipă, aşezat în maşină la dreapta lui Mihai Stoichiţă. Federaţia nu dispunea de multe variante în alegerea selecţionerului, aşa că nu se poate […]

...

Viaţa după Contra

Probabila plecare a lui Contra spre naţională naşte o reacţie în lanţ. Succesiunea la Dinamo este o problemă complicată, nu doar fiindcă Negoiţă e strâns la pungă, ci din cauză că în Ştefan cel Mare cam toată lumea e nervoasă. […]

...

Ziua Independenţei

Emoţia persistă. Sau este vorba despre umor involuntar? În comunicatul FRF scrie negru pe alb „Christoph Daum îşi întrerupe mandatul de selecţioner al naţionalei României”. Carevasăzică, antrenorul german nu a fost demis şi urmează o pauză în care va evalua […]

...

Steaua cu peron pe dreapta

Transferul lui Marian Pleaşcă rezolvă pe hârtie problema unui fundaş de bandă. Dar hârtia suportă orice!

Permalink to Steaua cu peron pe dreapta
sâmbătă, 11 februarie 2017, 9:35

Lista fundaşilor dreapta care s-au perindat la Steaua scrie pe scurt istoria fotbalului românesc a ultimilor 10 ani. Scurt şi concentrat. Bogăţie aparentă, criză nebăgată în seamă, criză în adevărata ei splendoare, sărăcie, austeritate. Primul pe lista amintită, în 2007, polonezul Pawel Golanski. Ultimul, în 2017, Marian Pleaşcă.

Remember Bonfim?
Între cei doi şi sumedenia de încercări nereuşite de transplant, nume care pot trezi nostalgii. Sau coşmaruri îngropate adânc. Daniel Bălan. Sau Bonfim, transferat de la Timişoara, omul cu genunchi de sticlă. Sau Gabi Matei, alt client permanent al clinicilor medicale cu profil sportiv. Adăugaţi-l aici pe Dănănae, fosta speranţă a oltenilor.

Dintre toţi cei care au trecut prin Ghencea, cât timp Ghencea era „acasă” pentru Steaua, doar Georgievski şi Râpă au apărut mai mult pe teren decât în sălile de operaţie. Nu întâmplător, multipla campioană avea atunci stabilitate şi un grad decent de siguranţă pe flancul drept. Succesorul lui Georgievski şi Râpă a fost Alcenat, o decepţie absolută. Dar nu din cauza afecţiunilor medicale.

Tradiţia continuă
Ne-am lămurit că apariţia lui Pleaşcă urmează unui lung şir de jucători care ori au infirmat aşteptările, ori au fost victimele unor accidentări grave. Pleaşcă respectă tradiţia. El însuşi are în palmares rupturi ale ligamentelor încrucişate la ambele picioare.

Prudenţi, oficialii vicecampioanei au semnat cu el o înţelegere pe 6 luni, cu drept de prelungire pe încă doi ani. Din motive care ţin de felul în care se trezeşte dimineaţa, cu faţa sau cu spatele la pernă, patronul formaţiei roş-albastre insistă ca noul fundaş dreapta să fie titularizat la primul meci, cel contra Voluntariului. Fotbalistic, posibila apariţie a lui Pleaşcă în „11”-le de start al Stelei l-ar translata pe Bălaşa alături de Tamaş în centrul defensivei, trimiţându-l pe Moke direct pe banca de rezerve. Moke, altă febleţe vremelnică a lui Becali acum căzută în dizgraţie.

Noul Lampard?!
Aici intră în scenă antrenorul Laurenţiu Reghecampf, care şi-ar putea revendica independenţa profesională. Duminică seară Steaua ar putea începe în formula: Niţă – Ov. Popescu, Tamaş, Bălaşa, Momcilovici – Pintilii, Muniru – Jakolis, Achim, De Amorim – Gnohere. Aşadar, cu Popescu în rolul de fundaş dreapta, o erezie în opinia omului cu banii care îl vede pe fostul timşorean o versiune îmbunătăţită a lui Frank Lampard.

Dar exilul lui Ovidiu în marginea terenului va dura doar până când Pleaşcă va fi pus la punct cu pregătirea fizică şi până se va pune în acord fotbalistic cu noii coechipieri. Asta ne lasă să înţelegem Reghecampf, care a afişat un calm de esenţă zen la conferinţa de presă.

Povestea continuă. Povestea fundaşului dreapta care nu este fundaş dreapta. Sau a fundaşului dreapta de meserie lovit necruţător de accidentări. Tamaş, Enache, Jakolis, Ovidiu Popescu şi, de curând, Bălaşa stau mărturie.

Obligat să improvizeze şi să schimbe din mers, să ţină cont şi de dorinţele lui Becali, dar să dea şi impresia că este stăpânul absolut al vestiarului, antrenorul a reafirmat hotărârea de a nu mai discuta cu presa decât la conferinţele săptămânale. Vom suferi. Dar mai puţin decât Steaua de lipsa unui meseriaş pe dreapta terenului.

Comentarii (4)Adaugă comentariu

FCDinADN (1 comentarii)  •  11 februarie 2017, 13:04

Cea mai bună încheiere de articol ever :))) Bravo, Cristi ;)

17 Nentori Tirana (415 comentarii)  •  11 februarie 2017, 15:43

Ba tata, da ai o prietena stelista rau. Eu zic sa ai grije, ca mie imi place cum comentezi slagare sovietice. Si tenis.

Dan54 (3 comentarii)  •  11 februarie 2017, 17:23

REghe e o Ana Maria . Atata timp cat isi ia banul, face orice!

Alex (4 comentarii)  •  11 februarie 2017, 18:45

Nu va lasam "nea" Ovi sa folositi FCSB?