Petărzile au cuvântul!
Aţi observat ce uşor au scăpat jucătorii după ruşinea cu Polonia? Daum şi-a luat papara, iar ei şi-au luat tălpăşiţa. Nu înainte să spună nişte prostii
Ovidiu Hoban este unul dintre cei 5 jucători echipaţi în galben care au admirat fuleul lui Grosicki de la primul gol al polonezilor. Mai mult, la faza cu pricina Hoban a avut grijă nu cumva să-l faulteze pe Grosicki atât timp cât acesta se afla încă departe de poarta lui Tătăruşanu. Urmăriţi faza şi vă veţi lămuri ce înseamnă să îţi protejezi partenerul de întrecere. Face preluarea perfect, are un bun control, aleargă mai bine, ţine capul sus, minunat, lasă-l să treacă! Fair-play ce nici Wembley-ul n-a văzut, ce mai!
Atmosfera incendiară
După meci, Ov. Hoban a continuat în aceeaşi notă de sportivitate, mulţumindu-le suporterilor. Chiar dacă aceştia se dăduseră iar în spectacol şi aruncaseră fumigene şi „petărzi” pe teren. Aşa a zis Ovidel al nostru, petărzi. I-a simţit alături pe suporteri, a spus mijlocaşul defensiv al naţionalei române. Într-un fel, omul are dreptate, a fost o atmosferă incendiară pe marele stadion bucureştean. Probabil nu i-a spus nimeni, nici măcar şefii federaţiei, că „petărzile” costă scump. Atmosfera incendiară cu cheltuială se ţine. Iar obrazul gros cu scor de forfait. A se citi fonetic forfait.
Hai să gâdilăm suporterii!
Mai mult ca sigur, graţie vitejiilor reunite de pe Arena Naţională, urmează amenzi usturătoare şi o linişte de catedrală la următorul meci de acasă, când se va juca fără spectatori. Tocmai cel cu Danemarca, din 26 martie. Meciul ultimei speranţe. Aşa e, la noi, toate devin meciurile ultimei speranţe. Dar să nu ne depărtăm de subiect. Subiectul de astăzi este Ovidiu Hoban. De fapt, avem un subiect multiplu. Hoban şi prostiile vehiculate de el şi de coechipieri ca să gâdile sensibilitatea suporterilor. Hoban ştie că nu ştie cu mingea, că este un fotbalist supralicitat şi beneficiar al unei conjuncturi de neconceput odinioară. Merge pe 34 de anişori şi a aflat că disciplina tactică, noţiune esoterică destinată a ascunde mediocritatea, l-a dus până la 27 de selecţii, oferindu-i şansa unui contract în Israel. Binecuvântare după o carieră petrecută pe la Gaz Metan, „U” Cluj sau Petrolul. La ultimele două când deja bătea vânt de insolvenţă.
Excursie în noaptea gândurilor
Hoban nu este singur în această incursiune în cavoul minţii. Merge alături de toţi jucătorii care vorbesc fără să spună nimic. Este acolo împreună cu numeroşii mestecători ai limbii de lemn. Pe Hoban îl însoţeşte în călătorie Dragoş Grigore, care s-a ilustrat la conferinţa de presă dinaintea partidei cu Polonia rumegând vreo 10-15 cuvinte timp de mai multe minute. Grigore, căpitanul din meciul cu Polonia, fratele de arme albe boante al lui Hoban la golul lui Grosicki. Grigore care ne cheamă să-l vedem în Qatar cum mănâncă adversari cruzi cu smochine murate. Veţi spune că nu avem nevoie de buni oratori, ci de fotbalişti destoinici. Nu este aşa. Un om cu personalitate arată bine şi în faţa microfonului, şi pe teren. Prelungirea naturală a sărăciei declaraţiilor este jocul searbăd. Luciditatea, curajul, inventivitatea nu pot migra în picioare dacă nu sunt comandate de o minte limpede.
Cu „petărzi” ajungem să fim doar subiect de desene animate.