Mutu nu se-mbracă de la Prada!
Dar poartă Boss. Hugo Boss. Şi este boss-ul lui Ando. Avea nevoie Dinamo de un şef bine îmbrăcat? Da, şi de o tichie de mărgăritar de la Coco Chanel
Dacă haina îl face pe om, atunci Adrian Mutu este un om important. Şi scump. Când numai eşarfa Louis Vuitton costă 500 de euro, adică jumătate din valoarea costumului Hugo Boss pe care l-a îmbrăcat la prima conferinţa de presă în calitatea de şef dinamovist, se cheamă că transmiţi un mesaj. Că tot este moda mesajelor motivaţionale, de ce să nu fie şi anotimpul mesajelor haute-couture? Poate că alături de Adi şi de nea Ando dădea bine să fi fost şi Karl Lagerfeld. Sau, cu adevărat extravagant, Jean Paul Gaultier. Iar evenimentul din Ştefan cel Mare să fi fost transmis în direct pe Fashion TV, însoţit natural de o defilare cu modele anorexice pe catwalk.
Ora exactă şi multă muncă
Care ar fi mesajul lui Mutu? De exemplu, că de-acum încolo el dă ora exactă în club. Îl ajută ceasul Audemars Piguet Royal Oak Selfwinding, o piesă din aur şi oţel cu valoare de catalog de 25.000 de euro. Cam cât salariile a jumătate din echipa lui Dinamo pe o lună. Recunosc, sunt puţin invidios, fiindcă îmi plac ceasurile, iar perspectiva de a îmi putea achiziţiona un Audemars Piguet este comparabilă cu aceea ca Dinamo să câştige titlul anul acesta. Şi uite cum ajungem în sfârşit la fotbal după un ocol prin lumea modei şi a orologeriei de lux. În rezumat, scumpul Mutu avertizează că Dinamo este un proiect ieftin.
Mai spune că nu se pune problema ca Dinamo să se bată cu Steaua pentru supremaţie. Punct. Fostul golgeter recomandă un pas în spate şi capul în pământ. Şi muncă, multă muncă. Vreţi ceasuri din aur şi eşarfe din mătase? Munciţi! Puterea exemplului personal face cât o mie de vorbe, aşa a gândit probabil mişcarea Ionuţ Negoiţă. Iar tratativele purtate cu Marius Stan şi cu Florin Prunea par acum doar stratageme pentru atragerea lui Mutu.
Adio antrenorat?!
Drept de semnătură. Controlul asupra politicii de transferuri. Coordonarea tuturor echipelor din club, atragerea de sponsori. Şi, „gata Ando, vorbesc eu despre arbitraj, lasă-mă pe mine! De acum încolo, noi conducătorii vom discuta aceste aspecte”, a mai adăugat noul director general. Iar antrenorul cu părul alb a zâmbit şi a înghiţit în sec. Şefu-i şef şi-n pielea goală, darămite în Hugo Boss! Apropo, după această terapie de şefie, îi va mai arde lui Mutu să fie antrenor? Hai să ne gândim un pic, să ni-l imaginăm peste vreo 15-20 de ani, la vârsta de azi a lui Ioan Andone, cu licenţa Pro şi cu experienţă, şi cu palmares, cum i-l aduce aduce patronul într-o bună zi un Steliano Filip, să zicem, sau pe Lazăr, care îi zic „gata Adiţă, tată, tu vezi-ţi de 4-3-3-urile tale că de arbitraj vorbim noi!” Ei, ce ziceţi? Înghite Adiţă aşa ceva?
Pariul finanţatorului
Ionuţ Negoiţă. Ce a vrut şi ce a gândit Negoiţă când l-a făcut şef executiv pe Mutu? Să ne lase mască? Să epateze? Să-i bage în ceaţă pe rivali? Să recupereze simpatia suporterilor? Dar îl asimilează suporterii pe Mutu ca pe o glorie dinamovistă? Mutu a petrecut, odată, demult, un sezon ca jucător în Ştefan cel Mare şi nu s-a ilustrat ca vreun mare dinamovist după aceea. Dar poate că finanţatorul crede cu adevărat că Adrian Mutu s-a schimbat. Că viaţa aventurieră l-a călit, nu l-a stricat. Că este sau poate deveni persoana aceea care se va înhăma la treabă, suflecându-şi mânecile costumului de 1.000 de euro. Că este omul serios, cu autoritate morală, care se va impune în dialogul cu oponenţii.
Cine mai mârâie prin Groapă
Mutu are însă un palmares greu. Peste 100 de goluri în Serie A şi tot atâtea nebunii în campionatul vieţii. Adversarii şi suporterii adversarilor îi vor împrospăta memoria cu fiecare ocazie. Nici acasă, în Groapă, nu-i mai bine. Unii dintre colegii (subordonaţii?) din echipa administrativă au început deja să mârâie, ca nişte câini veritabili ce sunt. Au înţeles: au mai câştigat un şef. Au mai pierdut din bruma de putere pe care o exercitau.
Dar să fim mai buni şi să credem că oamenii se pot schimba (şi) în bine. Ce, eleganţa este semn de neseriozitate? Aţi văzut probabil „Diavolul se-mbracă de la Prada”, e la fel de greu să câştigi trofee şi în modă. Mai ales dacă foloseşti stofe ieftine.