Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
Demiurgul în papuci

Jose Mourinho îşi tună îndemnul deasupra oraşului, natura îi răspunde tumultuos. The Special One pe acoperişul lumii. Mă rog, pe acoperişul penthouse-ului. Aici intervine sclipirea regizorului Guy Ritchie. Imaginea apocaliptică devine domestică, brusc. Cadrul larg dezvăluie detalii care fac ţăndări […]

...

Ca şi candidat

După anihilarea lui Gică Popescu, Generaţia de Aur încearcă o regrupare în jurul lui Ionuţ Lupescu. Există însă şi alţi concurenţi periculoşi pentru Răzvan Burleanu. Iar Burleanu modifică regulamente pentru a scoate dinţii oponenţilor. Paragrafe, alineate, teze şi antiteze Doi […]

...

Steaua Regală. Încă o glumă

Românii au încredere în Armată şi în Biserica Ortodoxă, aşa spun sondajele de opinie. Nu toţi românii au încredere în aceste instituţii seculare, dar majoritatea decide. Altfel, cu cele sfinte nu e bine să glumeşti, nici cu militarii. Dar dacă […]

...

Cine este Babalugu?

Subiectul inflamează spiritele. Românii verzi se simt reprezentaţi de Ion Ţiriac şi de Ilie Năstase, nu se ştie în ce ordine. Românii albaştri, albi sau roşii nu se simt, deci ar trebui să fie trimişi direct în categoria celor care […]

...

Găina bună face ciorba bătrână

Dinamo se mişcă. Fără griji legate de paternitatea titlului ori perspectiva unei cheltuieli inutile pe la TAS, cu antrenorul confirmat în urmă cu o săptămână, a treia clasată din Liga 1 a început să îşi facă planuri de viitor. Iar […]

...

O zi din viaţa unui scriitor

Ne-am întrebat cum a fost posibil. Epistola-testament literar, care ne-a fost transmisă dintr-o închisoare de minimă securitate, explică totul

Permalink to O zi din viaţa unui scriitor
miercuri, 13 ianuarie 2016, 7:55

Astăzi am scris ultima pagină din „Război, fii pe pace!”. Miau spus colegi de celulă deşi frumos este să le zic colegii de facultate că a-ş putea fi acuzat de plagiat datorită faptului că un moşier rus a scris ceva asemănător „Război şi pace”. Nu e nici un pericol romanul care la-m scris eu are decît un volum şi prezintă idila dintre haiducul Război şi frumoasa Mercedesa. Acţiunea care se desfăşoară în cartierul Ferentari. Săbii nungeacuri nunţi lăutari deci tot tacîmul. Deci nu conţi călare pe cai albi nu prinţese care visează la conţi călare pe cai albi şi cai verzi pe pereţi. Nici intelectuali burtoşi rozalii la faţă şi ochelarişti care se luptă împotriva lui Napoleon. Deci nici o asemănare cu cartea moşierului Tolstoi care şia dat averea la sărăcani de ramolit ce era.

Cum adică de unde ştiu toate astea? Dacă a-m citit romanul? Da ce eu am timp de pierdut? Aşa prost mă credeţi? Nu la-m citit eu la citit domnul profesor pentru mine. Şi mila povestit. Deci cum care dom profesor? Îndrumătorul, profesorul ca şi care sa ocupat de cartea mea. Prima mea carte. Eu iam povestit şi el a scris. Mam uitat la el ce mare lucru era ca şi cum aş fi scris eu. Îl iau şi la dictare dacă vreau că şti-ţi de ce am ureche muzicală. Deci e gata prima mea carte. A doua o scriu pe seară, am găsit subiectul. Asta este ceva de fotbal. Decît fotbal. „Ti-ki ta-ka în evul mediu puriu”. Asta cu evul mediu puriu am auzito odată la teleenciclopedia şi mia rămas în cap vam zis că am ureche muzicală şi memorie de elefant.

Colegi intelectuali din echipa facultăţii de la Poarta Albă mia atras atenţia că nu există evul mediu puriu ci evul mediu timpuriu. Miemi place m-ai mult varianta mea a-ţi înţeles? Deci aşa o să se numească, deşi tot ăştia de care nu mai scap zicea că în evul mediu puriu sa-u timpuriu nu se juca fotbal. Eu o să demonstrez că se juca şi încă cum cu pase repetate pac ţac în care ziceai că toţi sînt Barcelona deşi era cu chiloţi pînă la glezne şi cu basca pe cap. Aşa vreau să scriu eu sprinţar să se veselească cititorul, nu să se întristeze cum mia povestit mie colegi că unul Gabriel nu mai ştiu cum columbian ceva trăsese pe nas cred după ce a scris un veac la o carte de singurătate a vrut să se sinucidă în ultima zi cînd a ajuns la ultima pagină. Deci eu nu scriu cărţi pentru maniacodepresivi eu scriu pentru suporteri care se uită la fotbal ca la Sfînta Scriptură.

Sînt un om ocupat ăsta e adevărul. Aşa sîntem noi scriitori nu ştiam ce greu e să fi şi ce frumos şi ce uşor ce se mai izmenesc intelectualii. Între cărţile astea pe care vam povestit şi o şedinţă tactică cu echipa de fotbal a unităţii care eu o antrenez lam plătit pe unul sămi citească Maestrul şi Margareta că mie îmi plac florile şi sînt un maestru şi am fost preşedintele unui vis şi iubesc foarte mult şi am copii cîţi na avut nici Ştefan cel Mare uite acum în timp ce v-ă povestesc m-ai m-ia venit o idee de carte tehnică de data asta „Povestea xeroxului” dar acum mă grăbesc să merg la bibliotecă unde se desfăşoară ediţia a doua a turneului de table deţinuţi contra gardieni. Iar mîine şi mîine e o zi altă carte. Am atîtea idei că nu există edituri pentru ele. „Fotbaliştii din miez de noapte” ar fi prima despre viaţa extrasportivă a fotbaliştilor care îi plătesc ca pe Sado-veanu şi Arghezii la un loc a doua este ceva de istorie să vadă şi istoricul ăla cu nume de ardei cum se scrie. „De ce este deţinuţii altfel” o să se numească şi o so lansez la Gaudeamus.

Deci nu am obosit deci este frumos să scri cărţi să ajuţi justiţia să te elibereze mai repede.
Vă pupă cu drag pe contracopertă,
Scriitorul

Comentarii (10)Adaugă comentariu

Montgomerry (10 comentarii)  •  13 ianuarie 2016, 20:18

Sigur nu esti printre colegii de breasla care stau cu mana intinsa si gura cascata in fata ciobanului-scriitor!?!Vroiam sa cred asta,acum sunt impacat.

Vali Boiangiu (1 comentarii)  •  13 ianuarie 2016, 20:19

Din pacate, noi radem si ei se „distreze”….. Noi suferim si ei se „simte” bine…. Vorba romanului : MOTHER F..ER…. sau a italienilor :”VA FA.. ….LLO”
Merita sa fii roman?

Prafoilaf (1 comentarii)  •  13 ianuarie 2016, 20:34

In seara asta , citind articolul tau, am constientizat ca majoritatea acestor carti chiar daca a fost scrisa intr-o zi, tot ar fi avut nevoie de cativa ani sa fie corectate din punt de vedere gramatical. Ca sa nu mai vorbim despre cartile scrise de gigi becali care ar fi avut nevoie si de corctura pentru exprimare coerenta, ceea ce, sincer, cred ca este imposibil de realizat.
Dar vorba lui Radu Banciu : ,, Gigi Becali este singurul om din lume care a scris cinci carti fara sa fi citit nici-o carte vreodata”.

pawn (36 comentarii)  •  13 ianuarie 2016, 21:29

bun, got it. dar a te pronunta despre fotbal cand esti un impostor total (care n-a jucat, n-a antrenat si n-a condus in viata lui vreo echipa, in fara alora de nasturi), cand umpli ppagini de ziar si ore de televizor cu parerile tale, astea nu ar trebui sanctionate?
orice legatura cu persoanele de fata este intentionata.

Cristian Geambaşu (482 comentarii)  •  13 ianuarie 2016, 23:03

Asa este, corecta observatie! Ce ne-am face fara aceste spirite enciclopedice care demasca impostura? Fara aceste constiinte vii, treze mereu, oameni care separa griul de neghina? Dar si ei au dramele lor. V-ati gindit vreodata oare cum isi suporta ei perfectiunea, cit de greu le-o fi sa stie tot si sa vada ca lumea din jur este atit de imperfecta?
Bineinteles ca orice legatura cu persoanele de fata nu este exclusa. Este inclusa

lupu’ (1 comentarii)  •  14 ianuarie 2016, 6:25

Asa mestere, fii treaz si bine faci sa-i demasti pe impostorii de la Poarta Alba !

daniel (15 comentarii)  •  14 ianuarie 2016, 7:16

Din nefericire in Romania este posibil. Prevad ca o sa avem si un Vanghelie scriitor fara sa cunoasca macar alfabetul.

ovidiu_3003 (381 comentarii)  •  14 ianuarie 2016, 13:35

Domnul Geambasul este specialist si in fotbal si in tenis …insa mereu vor exista cativa care fara niciun argument o sa i conteste aceasta calitate …ca asa i in tenis!!! …

Cineva (42 comentarii)  •  15 ianuarie 2016, 16:03

Citindu-va randurile, care v-au luat destul timp pentru a le redacta cu toate greselile posibile (este mai greu sa scrii cu greseli decat corect!), il acult, in mod oarecum reparatoriu, pe David Bowie, care merita un pic mai multa atentie din partea dvs. si a mea! C.

marian r (3 comentarii)  •  19 ianuarie 2016, 6:49

„Am atîtea idei că nu există edituri pentru ele. „