Nica. Grazie (lui) Bonetti
Tînărul fundaş dreapta dinamovist a fost unul dintre jucătorii esenţiali ai victoriei din Supercupă
Are o biografie scurtă şi o viaţă înainte. Constantin Nica a împlinit 19 ani în martie. La nici două luni distanţă, pe 5 mai, evolua în […]
Tînărul fundaş dreapta dinamovist a fost unul dintre jucătorii esenţiali ai victoriei din Supercupă
Are o biografie scurtă şi o viaţă înainte. Constantin Nica a împlinit 19 ani în martie. La nici două luni distanţă, pe 5 mai, evolua în primul lui meci pentru echipa mare a lui Dinamo, sub tricoul căreia a mai strîns de atunci încă 3 partide oficiale. În limbaj fotbalistic, asta înseamnă scînteia unei promisiuni. Tot termeni consacraţi, Constantin Nica este ceea ce se cheamă un produs sută la sută dinamovist. A urcat treaptă cu treaptă, copii-juniori-echipa a doua, dar a fost nevoie de încăpăţînarea unui antrenor ca Bonetti pentru ca tînărul nostru să fie văzut şi în altă lumină decît în aceea de speranţă pusă la conservare. De jucător care promite, pentru un viitor incert, care uneori începe să miroasă a mucegai. Titularizîndu-l pe Nica, italianul a extirpat ani de lîncezeală. Şi a demontat un obicei prost al celor mai mulţi antrenori români. Timp pierdut în numele unei aşa-zise perioade de maturizare, nimic altceva decît frica oamenilor de pe bancă de a merge pe mîna tinerilor.
Nu Constantin Nica a fost declarat omul Supercupei cîştigate de Dinamo mult mai clar decît o arată scorul şi decorul. Omul meciului a fost George Ţucudean, un atacant puternic, cu simţul porţii, autor a două goluri frumoase, care vorbesc despre sănătatea fotbalului jucat din plăcere şi responsabil. Nu Nica a fost omul meciului, pentru că Nica este fundaş (dreapta), iar Ţucudean, atacant. Totuşi. Pasa de 30 de metri peste apărarea CFR-ului din care Ţucudean a înscris primul gol îi aparţine lui Nica. „Îi aparţine”, ţin la această formulă fiindcă aşa ceva reuşeşti cînd ai viziune şi calm, o tehnică solidă şi curaj să încerci. Un vîrf de 21 de ani a strălucit şi pentru că un fundaş dreapta de 19 ani şi-a făcut bine treaba, plus ceva peste.
Bănuiesc că nici în viitor Nica nu va fi candidatul ideal la titlul de jucătorul meciului. Dar Nica poate fi viitorul Dan Petrescu al fotbalului nostru, care ducea măcar de un deceniu dorul unui fundaş de bandă sigur, puternic, ofensiv. Şi da, aud deja murmurul oamenilor din şi de fotbal. Iar vă grăbiţi, iar nu aveţi răbdare! Cum apare un puşti şi prinde un meci bun, cum îl ridicaţi în slăvi, iar el îşi pierde busola. Poate că aşa e, stimaţi specialişti, dar daţi-ne voie ca măcar din cînd în cînd să ne bucurăm şi noi. De un jucător promiţător, de un gol superb cu mingea care scutură plasa. Să ne bucurăm aşa ca nişte oameni îndrăgostiţi de fotbal şi nu de sistemele fotbalui. Fără să analizăm şi fără să despicăm firul în patru. Nica şi Ţucudean ne-au dăruit o seară cu fotbal răcoros şi curat, în aerul încins al Bucureştiului. Le mulţumim şi îi aşteptăm şi altă dată.