Cristian Geambaşu

Jurnalist box-to-box, de 25 de ani mereu în echipa ideală a presei de sport. Respectat, temut și foarte apreciat. Întotdeauna la obiect, tăios, fără ocolișuri

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Cristian Geambaşu
România nu este o echipă!

Radicevici, Grbici, Mehmedovici. Pe bancă, Kim Rasmussen. Cunoștințe mai vechi, adversare mai noi. În zi bună, Muntenegru poate bate pe oricine. Dovadă victoria cu Norvegia la distanță de 5 goluri. România are nevoie tot de o victorie la măcar 5 […]

...

Taci!

Asistăm de niște ani la o degradare alarmantă a relației jucător-antrenor în tenis. Poate ar fi și mai potrivit să spunem jucătoare-antrenor, fiindcă majoritatea copleșitoare a situațiilor provin din tenisul feminin. Antologica secvență în care Sorana Cîrstea îi cere arbitrei […]

...

Cine este cel mai mare adversar al naționalei României?

Calculele hârtiei indicau naționala masculină de handbal a României favorită în dubla întâlnire cu omoloaga din Kosovo. Incredibil, mai există așa ceva! Naționala Kosovo este una dintre puținele reprezentative în fața căreia România mai poate fi considerată favorită. Ca să […]

...

Dinamo pe modelul Barcelona

Totuși, modelul propus de asociația DDB este inspirat din organizarea unor cluburi ca Barcelona.

Lucrul esențial în acest tip de conducere este absența unui patron, a unui privat care face doar ce îl taie capul. În cazul unor entități ca […]

...

Acești doctori care îl enervează pe Marica

Hai că nici LeBron James nu ar fi zis-o mai bine decât Ciprian Marica! „Ne-am săturat de ăștia scoși în față să bage groaza în populație” este o frază-manifest a zilelor pe care le trăim și numai un om cu […]

...

Singuri împotriva depunctării

Cînd dai click şi intri pe siteul oficial al Rapidului te întîmpină un slogan, o melodie şi cîteva chipuri. Chipurile sînt cunoscute rapidiştilor care au albit. Printre altele, pentru a-l vedea patron pe Fahti Taher. Valentin Stănescu, Rică Răducanu, Daniel […]

sâmbătă, 29 martie 2008, 6:06

Cînd dai click şi intri pe siteul oficial al Rapidului te întîmpină un slogan, o melodie şi cîteva chipuri. Chipurile sînt cunoscute rapidiştilor care au albit. Printre altele, pentru a-l vedea patron pe Fahti Taher. Valentin Stănescu, Rică Răducanu, Daniel Pancu, Vasile Maftei. Inevitabil, George Copos, ba chiar Mircea Rednic. Imagini emblematice pentru cîteva epoci din zbuciumata istorie a echipei de sub Podul Grant. Ne întoarcem la slogan. „Singuri împotriva tuturor” vorbeşte despre asumarea unei condiţii. Aceea de cruciaţi ai fotbalului autohton şi de persecutaţi din oficiu. După sintagmă, altfel o reuşită literară, urmează imnul interpretat de Victor Socaciu. „Sîntem peste tot acasă, porţile ni se deschid/ Nu-i echipă mai frumoasă şi iubită ca Rapid!” Observaţi că versurile lui Adrian Păunescu spun altceva decît aflasem din motto. Dacă ţi se deschid porţile şi eşti bine primit oriunde mergi, nu ai o problemă de ostilitate cu mediul înconjurător. Dimpotrivă. Nu mai eşti victimă. Nu poţi fi căprioara sfîşiată de jivine în marea pădure a patriei cît timp lumea te iubeşte.

Rapidiştii au motive să se simtă nedreptăţiţi după decizia Comisiei de Disciplină. Vorbim despre rapidiştii fără funcţii şi fără brichete de aruncat, fără fumuri şi fără sarcini în galerie. Despre oamenii aceia simpli pe care îi evoca ipocrit George Copos, dar şi despre rapidiştii cu stare şi cu o anumită condiţie intelectuală. Pe care acelaşi Copos i-a ignorat mereu. Aceşti suporteri au tot dreptul să se simtă cumva furaţi. Tot ei trebuie să înţeleagă de ce s-a întîmplat aşa. Dincolo de articole şi paragrafe de regulament. S-a întîmplat că la acel meci, în acel moment, acel arbitru a hotărît să oprească un meci pe care Rapidul probabil că l-ar fi cîştigat. S-a întîmplat aşa şi din cauză că tocmai cetăţenii puşi să apere interesele rapidiste au emis semnale false. Instabilitatea de la vîrful grupării giuleştene a făcut din Pancu, Dani Coman şi ceilalţi ţinta perfectă.

Comunicatul postat pe siteul clubului după verdictul Comisiei de Disciplină arată aceeaşi frustrare neproductivă care a adus Giuleştiul în pragul disperării. În locul unui răspuns sobru, care să emane forţă şi echilibru în faţa unei situaţii grele, citim o telegramă căutat ironică la adresa preşedinţiei României şi a FRF. Nu Traian Băsescu, nu Mircea Sandu, nu Alexandru Deaconu au răpit rapidiştilor bucuria unei victorii împotriva Stelei. Nu. Autorul moral al depunctării este George Copos. Înainte să-i fi vîndut acţiunile lui Taher, a cumpărat slăbiciunea cu ambele mîini. Nu înainte să fi vîndut la preţ de chilipir prestigiul clubului. Copos a transformat Rapidul într-o echipă numai bună de pedepsit. El nu are colaboratori, ci subalterni. Servanţi. Pozează în victimă şi i s-a făcut pe plac cu perversitate într-o lume de unde cavalerismul a fost izgonit. Cei care au aruncat din tribună au desăvîrşit opera. Urmează era Taher. Cum o fi arătînd farmecul vieţii iordaniene nu ştim.

Comentarii (85)Adaugă comentariu

Comentează