Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
Tennys, nu Popescu

De la celebrele cuvinte ale Marelui Will, lucrurile au evoluat sau, mai degrabă, au involuat, într-o lume din ce în ce mai superficială, în care Romeo și Julieta și-ar fi dus planurile morbide la bun sfârșit cu mult timp înainte. […]

...

PR cu gust de venin

Filmul biografic I, Tonya are deja renumele unei mici capodopere, pentru că destinul descris acolo e unul chinuit. Tonya a devenit, în 1994, o antieroină a sportului american și mondial. Rivalitatea la nivel național cu lebăda albă Nancy Kerrigan, un […]

...

Pierderi calculate

Umanizarea Serenei Williams continuă pe zi ce trece. O descoperim cu vulnerabilități, date de vârstă, de nașterea unui copil, de faptul că revenirea pe teren nu e floare la ureche, așa cum credea lumea întreagă la început, inclusiv Serena. Tocmai […]

...

Iarna învrăjbirii lor

JO de la Pyeongchang vor fi prima competiție majoră în care sportul va arăta ce poate în vremurile agitate de azi – ori se va dinamita din interior, ori se va salva dramatic, dincolo de poveștile emoționante și sentimentale ale […]

...

Oameni obișnuiți cu uniforme

Dacă aș fi Ilie Năstase, m-ar durea inima să văd cum lumea mă împarte, mă sfâșie practic în două. Din fericire, nu sunt. E fascinantă diferența de perspectivă – între legendă și bufon, între icoană și om cu pretenții prea […]

...

Pierderi calculate

Serena Williams nu crede că poate face față turneului de la Melbourne. Dac-am fi toți atât de realiști și de nepresați!

Permalink to Pierderi calculate
duminică, 7 ianuarie 2018, 9:18

Umanizarea Serenei Williams continuă pe zi ce trece. O descoperim cu vulnerabilități, date de vârstă, de nașterea unui copil, de faptul că revenirea pe teren nu e floare la ureche, așa cum credea lumea întreagă la început, inclusiv Serena.

Tocmai această renunțare a americancei seamănă foarte tare a victorie. Victoria omului nestresat, care a ajuns, într-un final, să facă exact ce dorește cu timpul și forma sa fizică. Triumful unui personaj care nu are de gând să ofere mai puțin decât știe că poate și care-și permite, din toate punctele de vedere, să amâne un moment. Oricât de mult aș fi dorit să văd un turneu de Mare Șlem cu Williams în revenire, partea aceasta calculată și emoțională în același timp a fostului lider WTA mi se pare adevăratul sens al evoluției sale personale.

Sportivilor de mare performanță nu le aparțin existențele lor. Undeva, nescrisă, dar bine înșurubată, stă o datorie față de public – fani, dar mai ales antifani – care compune poate nedrept și nejustificat efortul de a fi mare și, uneori, în cazul celor mai fragili, ratarea. Sunt mereu așezați sub un microscop care le măsoară lunile care au trecut după naștere sau dimensiunea rochiilor de la nuntă. Cineva știe întotdeauna mai bine ca ei, iar asta îi afectează, chiar și atunci când par să nu-și dea seama sau să nu le pese foarte tare.

De data aceasta, mijlocul verii australiene n-o va conține pe Serena. Australian Open va avea altă campioană, în primul rând pentru că Williams a recunoscut că nu se află în forma pe care și-ar fi dorit-o. Poate sunt de vină zilele de la jumătatea lunii decembrie, când fetiței ei, în vârstă de patru luni, începeau să-i crească primii dinți, prilej de plâns și de nesomn. Sau poate nu e vina nimănui și a niciunui lucru palpabil. Poate că uneori e destul, chiar dacă mai ai câteva – nu multe – recorduri de bătut. Să ai convingerea că mai e timp. Să te relaxezi. Să ajungi să fii cine vrei să fii, poate cel de odinioară, poate altcineva, îmbogățit și îmbunătățit.

Cu prețul unui turneu de Mare Șlem. Un preț măricel, pe care însă campioana de la Melbourne și-l permite.