Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor? Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Micul îndreptar emoțional al orfanului de Mondiale

Au trecut zece ani de când România a participat la un turneu final – atunci de Europene -, dar impresia e că a trecut o veșnicie. Pozele din 1994, de pildă, par acum vintage, iar pentru un copil născut, să […]

...

Un an după Rio

Michael Phelps nu mai vrea să audă de o reîntoarcere în trecut. Ca orice om normal

Permalink to Un an după Rio
duminică, 24 septembrie 2017, 10:01

Mulţi campioni din foarte multe sporturi au reuşit să meargă mai departe după ce s-au retras din activitate. Nostalgia s-a topit în primele două săptămâni de la competiţia de rămas-bun şi viaţa a continuat, poate la început cu stângăcie, apoi în deplină libertate, departe de pregătiri, cantonamente, presiune, aproape de familie, de hobby-uri pe care nici n-au avut vreme să le descopere până atunci, de călătorii în care mai vezi şi altceva în afara camerei de hotel şi a locului unde se dispută competiţia. Cu alte decizii, cu alte viraje de luat.

Schimbarea însă nu e uşoară şi alţii nu-şi găsesc rostul şi relaxarea în afara sportului pe care l-au practicat. E un fel de binefacere preschimbată în ultimă instanţă în boală, atunci când disciplina practicată nu dă drumul sportivului, după ce vârsta şi uzura fizică şi-au spus cuvântul, ci îl ţine prizonier într-un mod subversiv, făcându-l să se simtă inutil şi deprimat în altă parte, în altă lume.

Michael Phelps spune, pe ton un direct, plat, că nu îi e dor de bazinul de concurs. Înoată kilometri întregi aproape zi de zi, dar recordmanul Jocurilor Olimpice, ajuns la 32 de ani, ştie că acel episod din existenţa lui a luat sfârşit. Nu e niciun strop de regret în replicile lui. A fost distractiv şi intens să câştige o puzderie de medalii pentru ţara sa şi pentru sine, dar sunt multe alte lucruri care-i rămân de făcut şi afară din apă, cum singur spune fostul înotător american.

Părerea lui, tranşantă, nedramatică, relaxată e valabilă pentru toate domeniile. Phelps a avut capacitatea de a se adapta şi de a trăi cu adevărat „afară din apă”, firesc, îndreptându-şi energia către alte lucruri pe care le poate face – viaţa de familie, campanii caritabile. Americanul nu vrea să se reducă la legenda pe care o reprezintă în sport, aceea a fost doar o felie de tort, uneori amară, de care a avut parte şi pe care a servit-o şi altora – public, adversari, media, planeta Pământ.

Viaţa de om obişnuit e cea pe care Phelps era dornic s-o încerce de multă vreme. N-a cerut nimănui să devină zeu, însă, pur şi simplu, nu s-a putut abţine. Acum e momentul s-o urmeze, iar el o face natural, odihnindu-se şi nu prea.

Phelps a ieşit cu bine din sportul pe care l-a onorat, dar care l-a stors ani la rândul. A avut mereu umor, autoironie, mintea deschisă, şi astea, probabil, l-au ajutat mult. Iar acum, când e un simplu muritor, vrea să urce pe munţi, să-şi crească odraslele (un copil născut, altul pe drum) şi să înoate în continuare. Dar cu balenele ucigaşe, în vacanţe, justificându-se simplu şi matematic: „Pământul e acoperit de apă în proporţie de 70 la sută, iar eu nu ştiu, de fapt, nimic despre ea”.

Comentarii (4)Adaugă comentariu

ovidiu_3003 (165 comentarii)  •  24 septembrie 2017, 13:46

...da...adevarat...pamantul e acoperit de apa ...sarata ...

victor L (12 comentarii)  •  24 septembrie 2017, 14:03

Frumos.

phelps (2 comentarii)  •  26 septembrie 2017, 19:27

cel mai dopat om din toata istoria Olimpiadei...

phelps (2 comentarii)  •  26 septembrie 2017, 19:30

asta nu are substante dopante in singe, ci invers are singe in substante dopante, cit singe o mai fi ramas si ala dupa ce l-au indopat americanii ca pe un curcan...

Comentează

Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

Da, sunt de acord