Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
Quickie de Italia

Pe Mititelu, care a fost încoronat dintr-odată ctitor, sigur nu-l deranjează, iar pe Popescu-mixat-cu-Belodedici sigur nu-l interesează. Înainte, acum vreo 10-15 ani însă, luam foc dacă o făcea cineva unguroaică pe Gabriela Szabo. Iar în rândul ziariştilor responsabilitatea era crescută, […]

...

Despre ce nu se vorbește în Turul Franței…

Ciclistul scoţian Robert Charles Millar a cunoscut succesul în anii ‘80 și ‘90 într-un sport sisific, dur. Într-un sport care te poate face cu ușurinţă să uiţi de tine, să nu mai știi exact ce ești și cine ești. Millar […]

...

De neînlocuit

Cine e omul care îi va călca pe urme în istoria sportului? Cine îi va urma pe lista campionilor olimpici de la Tokyo încolo va fi o simplă chestiune de statistică, pentru că probele de sprint nu vor dispărea odată […]

...

Despre vanitate

O femeie frumoasă, pe care unii o ştiu mai bine după pozele în costum de baie făcute pentru Sport Illustrated decât după coborârile-i celebre. Deh, cu cască şi fără cască! De câţiva ani, americanca îşi tot exprimă dorinţa de a […]

...

Dragă Novak,

Ştiu, ai umor cu carul, eşti inteligent şi deschis, dar pentru mine erai bestia din castel, cu nici cea mai mică şansă de spulberare a vrăjitoriei. Păreai că vrei să rămâi aşa, mai multe de jumătate monstru, în trupul tău […]

...

Recompensa

Pentru unii gimnastica e casa sacrificiului şi a privațiunilor de toate felurile – mâncare, dans în club, copilărie. Pentru alţii e tinereţe fără bătrâneţe

Permalink to Recompensa
duminică, 7 mai 2017, 11:32

Exemplul de viaţă al Cătălinei Ponor ar putea deveni un exerciţiu de manual despre cum, din când în când, ar trebui să ne punem în pielea celor din jurul nostru. Sau cel puţin să încercăm.

În interviul acordat zilele trecute de Ponor colegului meu Ionuţ Coman, eu am citit despre un personaj pentru care vârsta este un aspect secundar – ştiţi, acel sfat pe care revistele glossy şi nu numai îl acordă cu ipocrizie laxă tuturor femeilor? Văd o sportivă care, înainte de a-şi găsi echilibrul, înainte de a se „aşeza”, şi-a găsit menirea şi pasiunea. Condimente extrem de importante, esenţiale, care lipsesc din alte existenţe, care la prima vedere, cel puţin, par mai complexe şi mai „grele” decât cea a Cătălinei.
Cu atât mai preţios este să-ţi urmezi pasiunea când ştii exact ceea ce reprezinţi, cât te mai lasă corpul sau mintea să lucrezi sau, dimpotrivă, să dai înapoi, cât de mult din drum ai parcurs şi cât poţi aprecia că va mai dura acesta.

Ştiţi pe câţi sportivi care nu atinseseră anii Cătălinei în gimnastică i-am auzit că de-abia aşteaptă să se lase? Ştiţi câţi fug de ceea ce i-a definit într-o perioadă, pentru că da, e greu, consumă, devorează? Ştiţi câţi spun: „Nu mai vreau să aud niciodată de…” şi aici completaţi voi: „minge”, „sală de antrenamente”, „floretă”, „cantonament”, „bârnă”, „mănuşi”?

În acest timp, Cătălina îşi face planuri, competiţie cu competiţie. Din păcate, îşi face oarecum planuri şi pentru resuscitarea gimnasticii româneşti, iar de sub vorbele ei calculate răzbate totuşi speranţa, aşa, slăbuţă şi cu aripile frânte, cum e ea acum. Nu se poate abţine. E dificil să fii aproape ultima din spiţa ta, să te uiţi în urmă şi să nu mai vezi nimic apropiindu-se. Dar uneori drumurile singuratice oferă recompense cu atât mai mari.

În plus, Cătălina n-are decât să plângă, dacă plânge de bucurie. Lacrimile europene de la Cluj au alungat amintirea celor olimpice de la Rio, locul în care magia a hotărât să se amâne.

În trecut, mi-aş fi dorit într-un fel ca Ponor să se desprindă un pic de gimnastică, să se relaxeze, să facă altceva cu viaţa ei. Ca un fel de răsplată pentru anii petrecuţi în zbor şi în aterizare, uneori cu medalii, alteori cu durere. Acum nu-mi doresc altceva decât s-o văd mergând mai departe.

Comentarii (5)Adaugă comentariu

israelian (2 comentarii)  •  7 mai 2017, 12:57

Bravo Cătălina,dar de ce nu un CUVÂNT și despre OVIDIU HOBAN de la Națională care mâine seară primește însemnul de campion a 2-a oară consecutiv LIGA I ÎN ISRAEL. cu HAPOEL BEERȘHEVA.fiți mândri....dar nu vreți să scrieți un cuvânt despre asta.MAI BINE DESPRE BECALI ȘI STEAUA.

Horia (13 comentarii)  •  7 mai 2017, 15:32

Domnu' israelian... aici e vorba despre o mare campioana, intr-un editorial superb. Echivalenta ar face ca Hoban sa fi fot pe la Manchester sau mai sus... Va plangeti ca nu vorbim de un jucator mediu de la echipa nationala "Ciuca Batailor", campion intr-o liga mai slaba decat a noastra langa o campioana Europeana, care si-a depasit eticheta de "batrana", care-si urmeaza intai PASIUNEA spre deosebire de dl Hoban care-si urmeaza portofelul. Ponor putea sa stea linistita cu renta viagera de vreo 2.000 de euro pe luna si sa devina consultant pe la vreo televiziune, dar a renuntat la aceasta renta (la fel ca Dragulescu) pentru a-si continua pasiunea. Ea face o barna perfecta la echivalentul varstei de 45 de ani in fotbal. E ca si cum Buffon ar apara acum 4 penaltyuri intr-o finala de Campionat European, incheiat cu 0-0 dupa ce a salvat de 3 ori singur cu atacantul advers, ca sa vorbim pe limba dumneavoastra. Intelegeti acum? Articolul asta nu e despre Becali si Steaua, nu e nici macar despre forbal, e despre CATALINA PONOR... Poate ati vrut sa postati la alt articol..."În trecut, mi-aş fi dorit într-un fel ca Ponor să se desprindă un pic de gimnastică, să se relaxeze, să facă altceva cu viaţa ei. Ca un fel de răsplată pentru anii petrecuţi în zbor şi în aterizare, uneori cu medalii, alteori cu durere. Acum nu-mi doresc altceva decât s-o văd mergând mai departe." Sublim!

ovidiu_3003 (132 comentarii)  •  7 mai 2017, 16:53

Catalina ...merge mai departe ...

Jhony (2 comentarii)  •  7 mai 2017, 19:52

Sincer , dupa esecul din Brazilia , felul in care mass-media a dat cu ea de pamant sincer nu credeam ca nu se retrage .Ma bucur foarte mult ca a putut sa treaca peste acele momente demostrand diferenta dintre a fi sportiv si campion . Succes in continuare si atata timp cat nu vor interveni probleme medicale sunt sigur ca la vointa si taria de care a dat dovada inca mai poate face performata . Astept si scuzele de rigoare din partea gazetarilor care fara pic de rusine , tinand cont de performantele Catalinei inainte de Rio , pur si simplu au desfintat-o dupa acel esec. Pacat ca din goana dupa senzational , nu stim sa ne respectam valorile nationale .Succes Catalina Ponor,Andreea Iordache si Marian Dragulescu , precum si tuturor sportivilor tricolori )adevaratii ambasadori ai Romaniei !

Dan M. (4 comentarii)  •  7 mai 2017, 22:29

Sa nu ne inchipuim ca nu-i e greu Catalinei Ponor. Ii e foarte greu. Cu atat mai mult e de admirat ce face ea.