Despărţiri

Arsene Wenger şi Arsenal au genul de relaţie cu care oamenii din ziua de astăzi nu mai sunt obişnuiţi

duminică, 19 februarie 2017, 9:25

Sunt ca două jumătăţi ale unui cuplu căsătorit de două decenii care au neînţelegeri şi tulburări în universul lor, dar care, pentru lumea de afară, dau senzaţia că au rezistat, că „au reuşit”. Acel „They made it”, lipsit de glorie, plin de rutină şi de explozii mici, care ucid binomul încet-încet şi îi reduc subversiv şansele de a mai repara ceva. Mai rău decât atât, speranţa romantică potrivit căreia sincopele pot fi depăşite, chiar dacă miezul s-a stricat definitiv.

Uneori însă, cele mai legate mariaje sunt cele care se decojesc cel mai firesc. Şi, ca şi în limbajul sentimental, cel al fotbalului transmite clar acelaşi lucru: dacă nu mă mai poţi ajuta să evoluez, nu mai eşti bun pentru mine. Oricâţi ani ar fi fost la mijloc, oricât n-am şti ce să facem cu libertatea dobândită.

Înfrângerea în faţa lui Bayern Munchen, 1-5, din săptămâna care se încheie azi, nu e doar rezultatul unei legături acrite dintre un manager şi echipa cu care lucrează. Dar oamenilor le plac poveştile de dragoste care se termină prost şi, înainte de asta, agonizează îndelung. Locul 4 ocupat în clasamentul Premier League este cel care dă speranţe că relaţia ar mai merge. Confuzia însă este cel mai răutăcios adversar al legăturilor de suflet. Te trezeşte în optimism şi speranţă, te duce la culcare deprimat şi deznădăjduit.

Unii spun că Wenger e un laş – sunt cei care, probabil, sunt mai tradiţionalişti decât o echipă din Anglia. Şi au şi puţină imaginaţie, dacă îşi închipuie că viitorul unui club important e legat, aproape printr-o vrajă făcută de un absolvent de la Hogwarts, de un singur om. Nici măcar Arsenal nu poate rămâne în nemişcare, cu moleculele unei lumi întregi forfotind nepotolite în jurul ei. Mai ales acum, când Wenger se gândeşte dacă nu cumva ar fi mai bine pentru toată lumea să plece în altă parte – căci la meserie nu are niciun plan să renunţe –, nu mă pot abţine să nu mă gândesc cum ar arăta Arsenal în mâinile altcuiva.
E o aventură proaspătă şi sper să se întâmple.

„Nu mă simt jignit de lucrurile care se scriu despre mine. În definitiv, aşa a fost în ultimii 20 de ani”, a spus Wenger.

20 de ani. Anii care te imunizează. Binecuvântarea că nimic nu te mai atinge. Blestemul că nu mai pătrunde niciun curent viu din afara capacului de sticlă al bombonierei londoneze.

Comentarii (7)Adaugă comentariu

Liviu (1 comentarii) • 19 februarie 2017, 11:31

Este o situatie atipica. Daca tragem linie este un mare antrenor. Daca privim situatia actuala trebuie sa plece. Si de fapt situatia actuala din Europa este cea din ultimii 6-7 ani. In primii 10 ani de mandat s-a descurcat onorabil in Europa, cu ghinioane cat cuprinde. Un loc 3 intr-o grupa cu Barcelona si Fiorentina, desi era valoric peste italienii lui Trap, o finala UEFA pierduta cu nesansa la penaltyuri cu Galata, un alt sfert apoi pierdut contra Valenciei pe regula golului marcat afara, un sfert pierdut cu Chelsea cu mult ghinion, o optime pierduta cu Bayern nemeritat, apoi deci valoric era sub echipa lui Ronaldinho si Eto'o din 2006, cu putina sansa putea sa castige CL. Pe de alta parte 3 titluri de campion in Premier League contra uriasei forte produse de Manchesterul lui Ferguson. Si uita asa, cu bune, rele si multe ghinioane s-au dus primii 10 ani.....ani cu Henry, Bergkamp sau Vieira. Urmatorii au fost grei, pe undeva normal atata vreme cat s-a construit un nou stadion si banii mergeau in alta parte. era nevoit an de an sa-si vanda vedetele si era greu asa sa ai sanse cu Barcelona sau Bayern. Cine il critica atunci pe Wenger trebuia sa-si imagineze o Barca la inceput de an care tocmai il vanduse pe Messi si pe langa el inca 2-3 oameni de baza. Da, era greu! Colac peste pupaza mereu Wenger isi juca meciurile cu mare miza avand si infirmeria plina. Ca sa nu spun ca ducea lipsa de doctori si preparatori fizici de calitate, o sa o arunc si pe asta tot pe seama ghinionului. Dar in ultimii 3-4 ani se pare ca efectiv nimic nu mai merge. Desi a luat doua Cupe ale Angliei, in Europa e un dezastru in meciurile cu miza. Jucatori pe care s-au aruncat sume de bani uriase precum Ozil sau Sanchez se plimba pe teren. Inchizatorii nu exista, marcajul e ceva de nivel de echipa spaniola de Segunda, tineri talentati precum Ox-Chamberlain, Ramsey sau Walcott n-au crescut deloc valoric odata cu anii si au stat numai prin "spitale", nu mai exista acea rautate pozitiva data de jucatori ca Henry, Vieira, Ljungberg, Van Persie etc... Un antrenor gigant de anduranta, care a crescut zeci de mari fotbalisti si i-a format in ani, dar slab tactician sau strateg in meciurile cu miza, pe scurt nu un finalist ca Mourinho sau Ancelotti. Pacat, ca se termina asa, dar Wenger nu mai trebuie chinuit....trebuie sa i se spuna ca s-a terminat. As putea sa scriu si o carte despre acesti 20 de ani cu Wenger, dar acum ajunge... Sunt multe de spus, iar articolul vine intr-un moment mai mult decat potrivit.

habana (2 comentarii) • 19 februarie 2017, 13:11

In opinia mea, oamenii au impresia ca Arsenal e mai buna decat e. Au 2-3 jucatori de clasa, insa restul sunt foarte supraevaluati, mai degraba jucatori de Stoke City decat de o campioana. Wenger face treaba buna cu gloabele pe care le are, daca e sa i se reproseze ceva e ca nu a cumparat jucatori. La cati bani are pe mana, poate sa dea si 150 de milioane pe un alde Lewandowski sau Abemayang, dar el nu vrea.

Anonim (29 comentarii) • 19 februarie 2017, 13:27

Wenger a crescut mari jucatori, dar a fost si neinspirat in privinta unor Bendtner, Vila, Reyes, Aliadiere, Chamack, Eduardo, ca sa ma refer doar la ei. Cei pe care i-a crescut n-au fost toti recunoscatori si au plecat pe la City (Nasri, care n-a repetat evolutiile de pe Emirates), Barcelona (Fabregas) sau United (van Persie, dupa ce alsacianul il transformase intr-un "varf" exceptional, dintr-un jucator de banda), dar in ultimul timp a aruncat cu banii pe jucatori abulici si inconstanti (Ozil), duri si gafeuri (Xhaka), egoisti (Sanchez) sau, pur si simplu, limitati (Iwobi, Ospina, Mertesacker, Podolski, dupa o cariera in care "a ars" de timpuriu). Dintre jucatorii actuali, i-a cam neglijat pe Walcott si pe Chamberlain, pe ultimul transformandu-l intr-un dusman fatis (postare seminificativa pe o retea de socializare, plus contributia de la golul 5 al celor de la Bayern). Infrangerea catastrofala cu Bayern inseamna o pata neagra pentru fotbalul britanic (desi li s-a intamplat, chiar in acest sezon, si celor de la City), Arsenal si pentru Wenger insusi, pentru ca acest Bayern este departe de a semana cu cel de acum cativa ani! Ar fi frumos sa iasa din scena cu un 4-0 cu Bayern, lucru deloc imposibil dupa cum ii vad pe cei din Bavaria, lamentabili in multe meciuri din Bundesliga! @ Liviu Din istoria lui Arsenal nu pot lipsi Bergkamp, Overmars si chiar Pires! A.

di livio (6 comentarii) • 19 februarie 2017, 14:29

de ce ati eliminat pozele voastre,ale blogsportistilor?Spune-ne si noua,cititorii vostri napastuiti

djeordje (2 comentarii) • 19 februarie 2017, 18:31

Eu cred ca asta mituieste pe cineva ca sa fie tinut acolo. Sa nu faci nimic 20 de ani cu atitia bani cheltuiti, cu suporteri in toata lumea, stadion state-of-the-art, zeci de mii de abonati care vin ca boii la fiecare meci ca sa termine echipa pe locul 3 sau 4..

dan (7 comentarii) • 19 februarie 2017, 21:11

Daca nu ma insel Arsenal este una dintre putinele echipe care evolueaza, an de an, in C.L. De aceea este tinut Wenger fiindca este o masina de facut bani si, cu foarte putine exceptii, cheltuie putin pe jucatori. Simplu de tot.