Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
American Bully

Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și […]

...

”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor?

Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Ole şi starea de graţie

Dacă deschizi ochii direct din somn, într-o zi cu etapă de Cupă Mondială de biatlon la masculin, dacă n-ai apucat să bei cafeaua şi să te speli pe faţă, poţi să crezi că anul 2002 se repetă în bucla albă a zăpezilor cu schiuri şi armă pe umăr.

Permalink to Ole şi starea de graţie
duminică, 29 ianuarie 2017, 9:51

Şi asta din cauza lui Ole Einar Bjorndalen. Norvegianul a împlinit vineri 43 de ani şi e tot acolo, într-o stare de graţie care durează de peste două decenii. Nu se poate opri, e pe locul 7 în clasamentul Cupei Mondiale. Descrie la infinit cercurile imperfecte ale traseelor cu poligon, deşi performanţele nu mai sunt aceleaşi ca acum 15 ani.

La Jocurile Olimpice de la Salt Lake City cucerea patru medalii de aur, fiind rock-star veritabil al ediţiei americane. Un rock-star constant, plictisitor, cum se autodescria norvegianul, care nu se poate desprinde de meseria lui, atât de migăloasă şi precisă în acelaşi timp. Un tip cu 20 de titluri mondiale, ultimul cucerit anul trecut, e adevărat, alături de echipa ţării sale. Un Michael Phelps al sporturilor de iarnă, dar cu o anduranţă prelungită, cu o răbdare educată de a smulge disciplinei sale tot ce-i poate oferi aceasta, într-un schimb superechilibrat de devotament şi respect.

Mai ales în acest weekend, în care Australian Open a fost recucerit de sfatul bătrânilor charismatici, experimentaţi, care nu duc în spate doar rachete, ci o parte importantă a tenisului contemporan, aş vrea să cred că aceste personaje puternice nu se vor opri aici şi nici nu vor fi etichetate drept exemplare dintr-o specie pe cale de dispariţie. Bjorndalen este un monstru în sportul său, dar lumea are nevoie de exemple extreme, ca să-şi întreţină vraja care spune că forţele şi cheful nu slăbesc pentru un motiv atât de prostesc ca vârsta.

Ediţia de la Pyeongchang, de peste un an, ar fi cea de-a şaptea prezenţă olimpică pentru Bjorndalen. Şi sunt toate şansele să fie acolo, pentru că, iniţial anunţase că se retrage după Mondialele de anul trecut, care au fost găzduite de ţara sa natală, şi s-a răzgândit. E greu de imaginat o Olimpiadă de iarnă fără norvegian, chiar dacă, probabil, cea din Coreea de Sud va aduce reverenţa de final.
La urma urmelor, Gandalf cel Verde nu a însemnat niciodată nimic.

Comentarii (2)Adaugă comentariu

Alexandru Popovic (2 comentarii)  •  29 ianuarie 2017, 15:08

Multumim pentru articol! La cat mai multe astfel de articole, pacat ca se scrie atat de putin despre sporturile albe la noi.
Pentru iubitori o sa ramana memorabile luptele pentru titluri, medalii si campionate ale lui Ole Einar cu Raphael Poiree, Sven Fischer si ceilalti norvegieni, germani si rusi de top.
De mentionat si faptul ca Bjorndalen este primul competitor din istoria biatlonului care castiga o competitie de schi fond!

rads (2 comentarii)  •  31 ianuarie 2017, 3:43

+1. Antetul reflecta exact starea pe care o am si eu.

Comentează