Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
Sexism sau tradiție?

Muirfield, Scoția. Rupt din vis. Pe coasta Mării Nordului. Atâta verde și albastru la un loc par ireale. Fotografiile îți taie respirația, probabil că la fața locului frumusețea peisajului e de o sută de ori mai izbitoare. Mă mir că […]

...

O pastilă, o bomboană, o gaură neagră

Iată, Rusia s-a trezit prima. Era trezită de multă vreme, de fapt, doar restul planetei a ieșit din hibernare față de Rusia și antrenamentele ei cu substanțe interzise. Planeta asta atât de ridicolă, încât există voci care cer sportivilor ruși […]

...

Tribul roșu

În urmă cu nouă ani, Liverpool disputa ultima sa finală de cupă europeană. Între timp au mai fost speranțe la un titlu, dar și alte pozne, și fanii pot spune că ăștia nouă ani, pe drumul către finala Europa League […]

...

Odată, un om iubea o echipă

Nu mulți dintre noi înțeleg cum e să te agăți de fotbal, de un club, de o reușită ca și cum ar fi ultimul fir de păr, ultima răsuflare de care depind viețile noastre. Nu mulți sunt fani adevărați și […]

...

Kobe pleacă zâmbind

Iheadindu nu e bătrân, după cum nici Kobe nu e bătrân. Dar da, timpul e un nenorocit ordinar! Am încercat să-mi imaginez cum va arăta de acum viața lui Kobe. Familie. Vacanțe. Marketingul a cărui mașinărie a devenit de-a lungul […]

...

Mou < dragostea

Beigbeder spunea că dragostea durează trei ani. Cam acesta e termenul de expirare și al portughezului, poate chiar mai puțin

Permalink to Mou < dragostea
duminică, 20 decembrie 2015, 10:43

De fapt doi ani. Doi ani e perioada ideală pentru Mou, după care, în cel de-al treilea sezon prăbușește dezastrul asupra echipei sale. Dacă nu el, o face altceva. Feliile lui de succes și eșec susțin povestea de iubire și ură a celor trei sezoane. Unul bunicel, unul excepțional, al treilea catastrofal. Un tipar capricios, un gen de tulburare gen ADHD – de parcă interesul față de propria echipă dispare ca un colac de fum.

E o mică boală, e un wanderlust. Opus loialității necesare afecțiunii pentru totdeauna din partea unui grup sau altul de fani. Scuzabil prin motivația căutării nesfîrșite. Nescuzabil prin urmărirea sumelor din ce în ce mai mari care îi intră pe card. De ce să mai stai să antrenezi încă două sezoane pe 10 milioane de euro fiecare, cînd poți lua 30 la reziliere și poți trece imediat la alt contract, de alte 10-12 milioane? Bara nu s-a inventat deocamdată pentru el, și nici echipele mari care vor să-l aibă nu s-au terminat. De data aceasta, probabil pe listă urmează PSG. Sau, uite, Manchester United!

Răscoala jucătorilor de de Chelsea, neînțelegerile dintre cele două părți esențiale ale unei echipe, cred că lucrurile acestea au cîntărit greu deasupra conștiinței profesionale, dar nu numai, a lui Jose Mourinho. Lui îi place să fie detestat, dar nu în felul acesta. A scris istorie pentru clubul acesta, chiar în momente cînd era și mai arogant, și mai dominator. Cu toate acestea, conducerea clubului a renunțat la el, în speranța unei atmosfere mai senine în vestiar, care s-o ridice pe Chelsea din apropierea zonei cu primejdie de retrogradare. Mourinho a descoperit dintr-odată că vocea oarecum îi pălește și că modelul instaurat de el poate încasa lovituri, chiar dacă e departe de a pieri de tot.

Lumea, fie chiar și cea a fotbalului, poate merge mai departe și fără el, aceasta este concluzia răutăcioasă a universului îndreptată către tehnician. I s-a mai demonstrat asta și cu alte ocazii, dar povestea se repetă și cred că nu e plăcut să fii în pielea portughezului. Dar e frumos că, din cînd în cînd, cineva îi mai ascultă și pe „copii”, nu doar pe „profesori”. Oricît de carismatici, competenți, impunători sau autoritari ar fi.
De data aceasta, elementul perturbator s-a numit Mourinho. Mie mi se pare că, în contextul general al fotbalului, el a fost  dintotdeauna, într-un fel sau altul, elementul perturbator.

Comentarii (6)Adaugă comentariu

pawn (2 comentarii)  •  20 decembrie 2015, 19:04

individul asta, daca ar fi fost politician, s-ar fi numit hitler sau ceausescu. adica…nu merge. nu merge asa, sa nu admiti nimic in fata convingerilor tale. merge pana la un punct, da’ mai apar si unii care iti raspund (in lipsa acceptarii de catre tine a unui raspuns rational si civilizat) la fel de dur.

sonumbitch (1 comentarii)  •  20 decembrie 2015, 19:53

Plin de fortari si atat. Articolul.

el fugitivo (5 comentarii)  •  20 decembrie 2015, 22:26

Ultima data cind am comentat la un articol de-al tau ne-am contrat dur pe seama unui alt personaj de marketing: Balotelli. De data ceasta sint in asentiment cu ceea cea ai scris. Avem de-a face cu un pesonaj ce are un marketing de exceptie si un impresar dintre cei mai unsi si vulpoi, dar norocul nostru ca nu toti inghit gogosile turnate pe git de manipulatori de meserie.
In cazul de fata avem un IMPOSTOR. El nu este un antrenor si manager, este un translator vindut fraierilor (si sint multi) la pret de mare manager. Omul acesta este arogant si uneori clown, pentru ca asta este masca sub care-si ascunde incompetenta, nimic altceva. Nu a avut niciodata valoare sa promoveze un fotbal de calitate, ofensiv, spectacol, pentru ca este limitat si fricos. Avem si noi unul cu breton care desi fusese atacant ca jucator, antreneaza ca si subiectul articolului, doar defensiv , distructiv. Acestia nu sint si nu vor fi niciodata parte din cartea fotbalului pentru ca nu au facut NIMIC pentru el, ei si-au urmarit scopul personal si atit: rezultate imediate cu orice pret si implicit salarii cit mai mari….. nimic altceva.
Presa insulara scria dupa revenirea lui la Chelsea, ca omul acesta, pe orice pune mina, transforma in tractor, tanc fie si un Ferarri. Exact aceasta este caracterizarea lui Jose. Un om extrem de mic dpdv profesional, dar beneficairul unei mega-imagini. Chelsea chair erau pe un drum bun , jucau placut era altceva, dupa care a venit „marele magician ” si a distrus tot, dar si-a mai trecut un trofeu in cv. La ce echipe mari a antrenat, ce jucatori, loturi de sute de milioane, doar amintirea conferintelor sale in care ii lovea pe arbitrii din toate pozitiile (niciodata nu si-a recunoscut si asumat erorile) si imi vine sa rad amar de acest personaj suferind de megalomanie, care desesori imi aduce cu Mr. Bean.
Si pentru a demonstra ca traim intr-o lume cu susul in jos, clownul va gasi rapid o alta echipa buna de tapat. De fapt la citi isteti se invirt in fenomen, nu-i de mirare pentru nimeni.
Sarbatori fericite si An nou fericit tuturor!

impV (1 comentarii)  •  20 decembrie 2015, 22:31

Asa jurnalisti, asa articole. „Rascoala jucatorilor”? Aveti dovezi la toate aceste afirmatii? Sau dam asa din „vorbe” ca sa mai scriem un articol despre nimic?

Este destul de evidenta pasiunea lui Mourinho de a fi campion in ceea ce face si nu de a se lasa pe o ureche doar ptr a fi dat afara ptr o clauza de reziliere sau alta… Dar iarasi se arunca cu vorbe de dragul de a se arunca cu vorbe, fara nicio baza justificata.

Multi antrenori nu au reusit, si nici nu o sa reuseasca, nici jumatate din ce a facut Mourinho in cativa ani (sa ne uitam la Wenger de exemplu).

Daca tot vorbim despre cum Mourinho a fost mereu un factor perturbator, atunci care este explicatia sezoanelor de la Porto si Inter? Ce perturbari au existat acolo? Sau… o intrebare momentan fara raspuns – ce anume a cauzat forma foarte proasta a echipe Chelsea in sezonul acesta? (pentru cunoscatori, aceasta forma nu a venit in timpul sezonului, in urma declaratiilor lui Mourinho sau mai stiu eu ce… ci a venit chiar din turneul din America, cand Chelsea se chinui si chiar pierdea cu echipa de rezerve a lui New York Red Bulls). Ce putea fi atat de rau, ca dupa un sezon de dominare a Premier League-ului, Chelsea sa fie asa daramata? Pura curiozitate, care mie nu mi se pare sa aiba vreo logica / legatura cu „elementul perturbator” la care faceti referire, fara justificare.

Cineva (7 comentarii)  •  21 decembrie 2015, 14:05

Mourinho nu este nici pe departe terminat pentru fotbal, iar jucatorii care l-au „mazilit” nu vor avea decat regrete mai tarziu! Golaneala curenta din Liga I s-a propagat si in cel mai puternic campionat din lume, unde Cesc a primit in mod nemeritat o a doua sansa! La varsta pe care o are, portughezul poate avea orice echipa si aproape orice femeie din lume, ca tot ati facut o paralela intre fotbal si dragoste! C.

Cineva (7 comentarii)  •  26 decembrie 2015, 11:21

Am fost de acord cu dvs. cand l-ati criticat/ironizat pe Sterling (baiatul este cam in aceeasi situatie, cu multe ratari si doar cateva reusite, care nu justifica investitia arabilor) si cand i-ati consacrat un articol lui Klopp (aflat la primele meciuri in Premier League) si nu sunt deloc de acord ca Mourinho trebuie desfiintat pentru lipsa de rezultate din actualul sezon de la Chelsea. Mourinho a avut rezultate peste tot (mai putin trofeul european suprem, la Chelsea si la Real), iar comportamentul ii era cunoscut si tolerat, asa ca situatia din acest sezon a fost cauzata de mofturile unor fotbalisti cu caracter dubios. Daca portughezul a demonstrat ce era de demonstrat, lui Klopp îi va fi mult mai greu decat in Bundesliga, data fiind anvergura diferita a celor doua competitii; abia il astept si pe Pep, care nu va mai survola competitia interna, cum o face acum in Germania. Abia dupa vreo 2 sezoane de-ale lui Guardiola in Premier League ii vom putea compara pe cei 3 si se va putea constata versatilitatea portughezului. C.