Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
American Bully

Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și […]

...

”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor?

Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Nevoia de eroi

Fericirea vine o dată cu deschiderea acelei „window of opportunities”. Pe această fereastră intră vitejii momentului.

Înainte de orice, aceasta nu este o odă. Nici la adresa poporului american, nici dedicată unui personaj anume. Este doar un exerciţiu de admiraţie […]

marți, 1 iulie 2014, 9:38

Fericirea vine o dată cu deschiderea acelei „window of opportunities”. Pe această fereastră intră vitejii momentului.

Înainte de orice, aceasta nu este o odă. Nici la adresa poporului american, nici dedicată unui personaj anume. Este doar un exerciţiu de admiraţie a unui fenomen cinstit şi autentic în miez, dar legat punctual de un eveniment şi de înflăcărarea caracteristică momentelor pline de adrenalină.

Lumea are nevoie de eroi, iar americanii sînt cei mai mari inventatori de eroi din istorie. Pe tărîmul unde şi criminalii în serie  au poveştile lor rotunjite şi nuanţate, ar fi fost culmea ca fotbaliştii care joacă sub pălăria One Team One Nation să şofeze greşit pe autostrada celebrităţii. Căldura şi interesul cu care au fost înconjuraţi, disponibilitatea de a-i ierta cînd se dau cap în cap pe teren, toate acestea le asigură poziţia de vedete. Nu or fi fotbaliştii americani gemenii identici întru performanţă ai hocheiştilor care au jucat în legenda Miracle on Ice, la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980, dar ambiţia şi voinţa se premiază, mai ales în Ţara celor curajoşi. Pare a fi scenariul ideal de film – nişte tipi, în marea lor majoritate obscuri pentru lumea fotbalului mare, fiecare cu ticuri ciudate sau obiceiuri ieşite din rînd, cu imagini bine vîndute – cît se poate, disciplinaţi – tot cît se poate – de un tip cu adevărat legendar, Jurgen Klinsmann, care le-a învăţat imnul cu evlavie. Americanii nu vor decît să strălucească, într-un fel sau în altul. La asta se pricep cel mai bine şi cuceresc şi domeniile care nu le-au fost niciodată specialităţi ale casei.

Un alt fenomen este transferul de afecţiune dinspre vampirul uruguayan Luis Suarez, star ieşit din competiţie înaintea naţionalei sale, către James Rodriguez, columbianul care a devenit star după cu totul şi cu totul alte criterii. Forţa mulţimii iubitoare trebuie redirecţionată cînd un personaj principal se pierde pe parcurs sau se sinucide spectaculos, cînd publicul se aşteaptă mai puţin, aşa cum este cazul lui Suarez. Înlocuirea unui Superman cu altul vine natural. Nici măcar nu poţi acuza pe cineva de lipsă de loialitate sau constanţă.

Pe lîngă toate acestea, nevoia de oameni cu imagini proaspete este, în sine, o poveste fără sfîrşit, alimentată din plin la această ediţie de Cupă Mondială. Merge în paralel cu păstrarea celor ce şi-au dovedit pînă acum cu vîrf şi îndesat calităţile, carisma sau defectele remarcabile. E ca un casting fascinant şi febril, cu actori care vor rămîne în amintirea mişcată a acestei competiţii pe măsură.

Comentarii (3)Adaugă comentariu

mario (1 comentarii)  •  3 iulie 2014, 18:26

Americanii vor sa straluceasca , au atitudinea aia de fraternitate „impreuna inainte” , dar din pacate la cate mijloace au pentru a deveni cei mai buni si la ce arie de selectie au, nu prea reusesc. Le lipseste ceva „sclipirea”, talentul pur, acea atingere la un jucator care face diferenta, deci, nu pot straluci.

ce aveti mai (3 comentarii)  •  4 iulie 2014, 16:51

Draguta Oana nu te mai cicale baietasii.
Nici nu ai spor cu ei.
Oricum cine te iubeste vine si cere…iubire.
Mi-a placut mult meciul americanilor cu belgia.
Mi-a placut si placerea de a juca.Fara scrantire de
glezne si priviri urate.Fain de tot.Comentariul adijderea.
Pana dimineata sa fi fost.Langa cineva drag si mai OK.Te pup !Bye

Castron (1 comentarii)  •  10 iulie 2014, 14:45

Nu este o oda, dar este oda. Daca stergi tot ce aduce cu o oda ramanem doar cu data postarii.

Comentează