Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
American Bully

Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și […]

...

”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor?

Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Neadaptații

La Paris Saint-Germain s-a adunat clubul păpușilor din fotbal cu familii de porțelan și orgolii din fier-beton

E greu, greu de tot să-i pui în aceeași lojă pe Zlatan Ibrahimovici și pe David Beckham. Talentul imens și băiatul făcut să […]

luni, 11 martie 2013, 12:04

La Paris Saint-Germain s-a adunat clubul păpușilor din fotbal cu familii de porțelan și orgolii din fier-beton

E greu, greu de tot să-i pui în aceeași lojă pe Zlatan Ibrahimovici și pe David Beckham. Talentul imens și băiatul făcut să vîndă orice se înghesuie și-și taie unul altuia prim-planul fără să vrea. Sau…?

Recent, în presa franceză şi în cea italiană au apărut informaţii că suedezul nu se poate adapta la campionatul francez, după cum nici familia lui nu se poate adapta la orașul Paris, şi că ar urma o revenire în Serie A. Trecînd peste faptul că nu pricep cum nu te poți adapta la Paris, trebuie să recunoaștem că aici Ibrahimovici i-a luat fața lui Beckham. De obicei, familia acestuia avea de comentat masiv în privința așezării fotbalistico-geografice. Cel mai probabil, Zlatan nu s-a adaptat la David. Ceea ce, pe undeva, chiar este de înțeles. Dar parcă Ibrahimovici ar fi putut fi bănuit de mai multă încredere în sine. Mîndriile uneori sînt bine mascate, dublate de relații bune, pe care cei doi chiar le au. Inclusiv pe teren, acolo unde contează cel mai mult.
Dar, mă rog, atît timp cît treaba merge și PSG e pe locul întîi în Ligue 1, înseamnă că, de fapt, toate sînt bune și frumoase și nouă doar ni se pare.

În caz de criză, de oricare fel ar fi ea, de familii mofturoase sau de orgolii de vedete incontestabile, o metodă de a ne da seama că nu e totul atît de negru este să ne imaginăm un „worst case scenario”. Cu alte cuvinte, să adăugăm poveștii amănuntele necesare ca ea să meargă mult, mult mai rău. Să vedem cine ar lipsi ca situația să devină cel puțin picantă, dacă nu chiar irespirabilă, la clubul din capitala franceză.

De exemplu, transferați-l, cu puterea închipuirii, la Paris Saint-Germain și pe Mario Balotelli! David și Zlatan s-au îmbrățișat după goluri, cu italianul nimeni nu ar fi sigur de ce s-ar putea întîmpla. Căci uneori el pare chiar supărat pe lume cînd marchează. În plus, ar veni și el cu complicațiile lui familiale și sentimentale – un copil aici, o iubită nouă acolo, una mai veche care apare cînd se așteaptă mai puțin. Deci se poate și mai rău!

Sau poate trăim într-un univers care pune prea mare accent pe adaptare, pentru că scopul lui principal și limitat este să supraviețuiască. Există oameni care nu se pot conforma, dar care, cu energia lor controversată și cu nebunia lor, pot determina lumea întreagă să se schimbe după ei.

Comentarii (10)Adaugă comentariu

Hash (2 comentarii)  •  11 martie 2013, 13:32

Ma gandesc mai mult la faptul ca presa difera in aceste tari. Sa ne aducem putin aminte. In Italia presa te poate face praf si nu de multe ori suedezul a patit-o, dar tot de atatea ori a fost ridicat in slavi dupa niste evolutii spectaculoase. In Spania, presa vorbeste de Messi, FCB si RM, nu era in peisajul sau, era lasat pe locul 2, chiar daca a avut anumite performante (paca marcase in 5 meciuri consecutiv). In Franta, parca totul este altfel, cel putin la PSG linistea este la ea acasa. Este adevarat au fost adusi jucatori cu multe milioane de euro, unii mai tatuati ca altii, dar fiecare isi vede de profesie.
NU cred ca nu se poate adapta, sau asta este unul din motivele prin care sa creasca putin salariul, ci mai degraba faptul ca vrea sa iasa in evidenta. Chiar si la unele conferinte de presa se comporta foarte nepoliticos. Sa fim seriosi, ce jucator din lume nu ar vrea sa aiba servant un jucator ca Beckham.

lord belial (6 comentarii)  •  11 martie 2013, 13:33

cum adia sa nu te adaptezi la paris? e un oras mizerabil, plin de magrebieni si frantuzoaice care iti cersesc tigari pe strada.

Viorel (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 14:08

nu inteleg cum ai patruns in subconstientul lor si ti-ai dat seama de profunzimea sentimentelor ce le poarta unul pentru altul…”Mîndriile uneori sînt bine mascate, dublate de relații bune, pe care cei doi chiar le au”..asta e o speculatie si mai degraba o proiectare a felului in care esti u la locul de munca?
„toate sînt bune și frumoase și NOUA doar ni se pare”..te asociezi cu un grup mai mare de persoane care iti impartaseste parerea?dar oare mai sunt persoane care iti impartasesc telenovela asta? :))) sincer, nu te supara, dar mi se pare cam paralel cu realitatea ce ai scris tu aici

Traian V (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 14:15

Eu nu inteleg cum autoarea articolului se mira ca cineva nu se poate adapta la un jeg de oras cum a devenit Paris de cativa ani incoace. Era mandria Europei dar acum a devenit un gunoi, plin de homeless si de cersetori (da, tiganii nostri au un rol important in asta, e adevarat)
Pana la proba contrara, Ibrahimovic a beneficiat de cresterea si educatia suedeza, care este, jos palaria, net superioara aproape oricui.

Je (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 14:18

„…ce jucator din lume nu ar vrea sa aiba servant un jucator ca Beckham.”
Ce servant? De pe banca de rezerve nu poti sa servesti nimic. De cate ori l-ati vazut pe teren mai mult de zece minute? Si asta cand PSG deja conducea cu 2-0?
Beckham a fost adus ca sa vanda tricouri nu ca sa joace fotbal. Ca fotbalist, e gata, bun pentru pensie.
Pe cand Zlatan a fost adus sa joace fotbal…

catalin_cj (2 comentarii)  •  11 martie 2013, 14:24

traian v ai dreptate cu cresterea si educatia suedeza. o fi buna. dar de ibra nu s-a prea prins mare lucru. modul in care el se comporta, cel putin pe terenul de fotbal e jenant

Americo (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 15:39

lol

groparulclown (1 comentarii)  •  11 martie 2013, 17:01

@ Traian V si lord belial : Banuiesc ca stati de mult timp in Paris de cunoasteti asa bine situatia. Sunt cersetori (95% romani, pardon tigani), maghrebini, oameni de culoare, chinezi. Asta va e f greu sa intelegeti. Cosmopolit ! Parisul, cu tot „jegul lui, ramane cel mai frumos oras din lume !

Florin (1 comentarii)  •  12 martie 2013, 10:32

cred ca Ibrahimovici sa adaptat foarte bine la cate goluri a inscris iar Beckham este obligat sa se adapteze intr-un oras ca Paris cand ai o sotie ca Victoria pentru ca a contat si parerea ei cand a ales Psg.

Dani (19 comentarii)  •  14 martie 2013, 6:45

Incearca tu sa te adaptezi intr-un oras murdar, paradis al poponarilor, tirfelor, cersetorilor si maghrebienilor. Atmosfera din mai bine de jumatate din oras aminteste de Podul Minunilor din evul mediu tirziu…din Paris a ramas doar numele, oras al fanteziilor snobilor, cu o istorie stralucitoare si un viitor sumbru, la fel de sumbru precum o zi ploioasa de toamna in fostul „oras al luminilor”. Il mai salveaza romantismul cafenelelor, desi cafeaua e cam slaba, precum si muzeele…dar Ibrahimovici nu este (inca) exponat de muzeu.
Ori, ca o comparatie, incearca sa te adaptezi „muncii” din redactia unui tabloid gen cancan, „pubertatea libertatii” ori click (publicatiile respective nu suporta majuscula). Ai putea? Daca nu, cauta-ti alt loc de munca, domnisoara de fier cu orgolii de portelan…gsp-ul nu-i departe de fituicile mai sus amintite!

Comentează