April 2007 ↓

Nu trebuie lovit acum. Nu doar el e vinovat de ceea ce se intimpla la Steaua. Olaroiu, daca vrea, ar trebui sa raspunda la citeva intrebari. Simple. Cite casete a vazut cu Elton inainte de a-l cumpara, cite plonjoane ale lui Andrey, cum si de ce a ajuns Croitoru la Steaua. Doar citeva intrebari. Raspunsuri la acestea nu vom avea curind. Nu cred nici ca vina ii apartine in ceea ce priveste accidentarile numeroase din lotul campioanei. Nu e treaba lui sa gaseasca un medic bun pentru echipa. El trebuie sa aiba jucatorii sanatosi la dispozitie. Ca Goian evolueaza cu infiltratii la spate la fiecare meci, e altceva. La un moment dat va ceda si el, dar, repet, asta nu e treaba lui Olaroiu. Goian e doar un exemplu.

Revin si spun ca Olaroiu e singurul care in momentul de fata stie foarte bine ce se intimpla la echipa si singurul care poate chiureta buba din interior. Jucatorii se vaita ca au moralul la pamint. El e omul care trebuie sa le aminteasca de momentele de glorie petrecute impreuna: calificarea in Liga, campionatul sau meciul memorabil de la Kiev. Tot voi erati jucatorii Stelei si atunci. Cred ca Olaroiu trebuie sa ramina la Steaua pina in ultima etapa pentru ca echipa inca mai are sanse pentru locul doi. Si daca-l obtine ce mai ziceti?

Se zvoneste ca Olaroiu n-ar fi primit nici un ban de la Gigi Becali de cind e antrenorul Stelei. Daca asa e, nu e normal.

Asta e tara nesimtirii, a minciunii si a sfidarii evidentei. Probabil ca avocatul Radu Enache ar putea fi cel care l-ar fi convins pe tinarul Tweety, batausul cameramanului de la TVR, sa pledeze nevinovat. Nu de dragul tinarului, ci pentru popularitatea ieftina pe care si-ar putea-o face preluind un astfel de caz. Este revoltator cum un om care ar trebui sa respecte legile, sau curatenia morala a unei societati, adica Enache, neaga evidenta si ne spune  “clientul meu  n-a lovit pe nimeni”. Incredibil! Saracul baiat a ramas cu lesa ciinelui la el in timp ce venea la meci si s-a gindit sa-i lase o urma cu ea pe picioare unui jurnalist. Asa, ca amintire! Avocatul acesta o fi aflat intre timp ca Tweety n-are ciine? In acest text n-o sa-i mai scriu numele. Hirtia trebuie ferita de boli. Si cancerul ziarelor inseamna publicarea numelor acestui gen de personaje. Deci nici ce vedem cu ochii nostri nu mai e adevarat, domnule avocat? Da-ti roba jos! N-o meriti!

PS

Personajul despre care am scris mai sus este platit de clubul Steaua Bucuresti pentru o colaborare pe teme juridice! Trageti voi concluziile!

Fotoreporterul Gazetei, Cătălin Abagiu, prezintă riscurile la care se expun cameramanii şi fotoreporterii pe stadioanele din România

Robert Cristea este colegul meu. Ceea ce a patit el simbata ar fi putut sa mi se intimple mie sau oricarui alt cameraman sau fotoreporter. Pina acum am scapat. M-am intors la redactie nevatamat si cu camera foto intacta de fiecare data. Si asta pentru ca am avut noroc. Nu m-am simtit si nu ma simt protejat in vreun fel de fortele de ordine care impinzesc zona stadioanelor inainte de meciuri. Ba, dimpotriva, mai mereu am senzatia ca domnii in uniforme albastre, precum si cei de la firmele private de paza sînt puşi acolo pentru a ne pune bete-n roate.

Dintre toate stadioanele pe care am lucrat pina acum, doar pe cele din Romania sînt nevoit sa intru la meci prin acelasi loc cu suporterii. Doar aici trebuie sa ma supun unui control corporal si trebuie sa prezint trusa foto la inspectie, dupa ce in prealabil am facut dovada cu legitimatia de serviciu si cu acreditarea emisa de clubul organizator ca sînt ziarist si ca sunt acolo ca sa muncesc. O trusa foto contine foarte multe obiecte contondente care pot deveni arme letale in mina unui om scapat de sub control, dar noi nu mergem la stadion ca sa ne revarsam frustrarile. Mergem pentru cei care nu pot sa fie acolo, inclusiv pentru batausii care sînt prinsi cu altele la momentul acela.

Cum se face ca aproape la fiecare partida de fotbal in tribune patrund oameni care au la ei torte? Cum se poate sa le scape vigilentilor cerberi dotati cu bastoane de cauciuc brichetele, bateriile sau celelalte obiecte vatamatoare care ne vijiie pe la urechi in timpul meciurilor?

Robert Cristea este colegul meu si locul unde a fost batut este locul nostru de munca.

Circula un zvon dupa partida dintre Steaua si Dinamo. In poveste, care mai degraba aduce a gluma, personajul principal este portarul Bogdan Lobont, unul dintre eroii meciului de simbata seara. Lobont le-ar fi marturisit unor colegi ca a lasat intentionat golul doi al stelistilor. Si le-ar fi explicat si de ce: “Pentru ca am vrut sa rimeze cu Mirel Radoi v-am batut cu 4-2″.