De ce mor câinii? De ce mor oamenii?

Despre patrupede nu știam, dar toți am observat cum semenii noștri bipezi mor în timp ce fac performanță

The Guardian publică astăzi un articol discret despre câini. E o poveste despre oameni.

Pe scurt, enunțul sună așa.

Antrenorii de ogari le dau în continuare câinilor substanțe interzise, după ce autoritățile din provincia australiană New South Wales au decis să anuleze planificata suspendare a acestui sport.

În iulie 2016, politicienii hotărâseră scoaterea în afara legii a curselor de ogari începând cu iulie 2017. Motivul oficial e cruzimea de neimaginat la care sunt supuși câinii de curse, cruzime documentată de numeroase rapoarte.

În aprilie anul acesta, autoritățile s-au răzgândit și au abandonat planul.

Industria curselor de ogari continuă să funcționeze, producând miliarde de euro, dolari și lire pe spatele încovoiat al patrupedelor care pot atinge viteze de 70 de kilometri pe oră.

În 2014, doar în Marea Britanie, încasările caselor de pariuri legale de pe urma sportului au fost de 1,3 miliarde de lire sterline. În același an, investitori chinezi au oferit un milion de dolari pentru “cel mai rapid ogar din lume”, dar proprietarul australian a refuzat, retrăgându-l pe Shakey Jakey pe post de mascul reproducător.

Banii, sau numărul lor, împinge automat limitele funcționale ale câinilor, iar un nou raport citat de The Guardian vorbește despre dopajul nebunesc din sport chiar și în perioada în care industria din Australia se pregătea să tragă obloanele.

Din octombrie 2016 și până acum, 20 de antrenori din New South Wales au fost acuzați sau pedepsiți pentru folosirea de substanțe interzise. În corpul câinilor au fost descoperite urme nepermise de arsenic, cocaină, cobalt, flunixin (un anti-inflamator interzis), cafeină, medicamente anti-insomnie, amfetamină sau dexametazonă!

Un alt raport, făcut în Marea Britanie, arată că mai mult de unul din trei ogari retrași din activitate dispar anual. Asociațiile de veterinari consideră că majoritatea câinilor “necontabilizați” este eutanasiată, în lipsa interesului pentru un ogar care nu mai poate concura.

Viața sportivilor patrupezi este infernală.

Într-un episod adevărat petrecut în Cipru, un grup asiatic de aranjori de curse a omorât un armăsar, înlocuindu-l cu un altul – mult mai valoros – pe care l-a vopsit să semene perfect cu cel ucis din lipsă de performanțe!

“De un lucru putem fi siguri. Odată cu anularea suspendării, câinii vor continua să fie dopați și vor continua să moară pe pistă”, spune un consilier australian.

Într-un studiu făcut în Marea Britanie în deceniul trecut, în doar patru ani s-au înregistrat 131 de cazuri de moarte subită la ogarii de curse. 65 dintre ei au murit din cauza unor hemoragii interne, 17  au făcut infarct, iar alte 12 cazuri sunt suspectate de probleme cardiace grave.

Verdictul dă frisoane.

Despre patrupede nu știam, dar toți am observat cum semenii noștri bipezi mor în timp ce fac performanță.

Recent, ivorianul Cheick Tiote s-a prăbușit pe gazon în timpul unui antrenament și a decedat subit. E ultimul dintre-o listă care devine tot mai stufoasă de la an la an și care și-a luat tribut și din România.

41 de cazuri cunoscute de moarte subită s-au înregistrat în fotbal în ultimii 111 ani. 6 dintre ele au survenit până în 1980, 7 între 1980 și 1999, iar celelalte 28 sunt înregistrate din 2000 încoace

Într-un interviu dat acum câțiva ani, biochimistul român Dorel Tocitu spunea că “este imposibil să joci 70-75 de meciuri internaționale pe an la cel mai înalt nivel fără a utiliza substanțe interzise”.

Iar un fotbalist român, sub protecția anonimatului, a povestit cum decurgea ziua de meci la echipa antrenată de unul dintre cei mai cunoscuți manageri din fotbalul actual: “Cu câteva ore înainte de joc, eram toți suiți pe mese și ni se făceau perfuzii. Nu știu ce conțineau și nici nu am întrebat. Efectul era că simțeam că aș alerga câteva zile fără să mă opresc”.

“Povești”, suntem toți tentați să spunem. “Se fac o mulțime de controale doping, i-ar prinde cineva”.

Dorel Tocitu, omul care știe aproape toate secretele fluidelor din corpul uman, explică, însă: “Un control doping negativ la un sportiv nu înseamnă că acel sportiv nu s-a dopat, ci înseamnă că, în ziua controlului, în corpul lui nu poate fi depistată o substanţă de pe lista interzisă”.

O diferență de nuanță echivalentă cu granița dintre un sportiv curat și unul dopat.

Pentru cei care au uitat, anul trecut hackerii ruși au scos la iveală un morman de scutiri medicale obținute de zeci de campioni și medaliați olimpici.

Paradoxal, acești olimpieni la care miliarde de oameni se uită cu admirație susțin că sunt bolnavi de astm sau de ADHD!

Și au nevoie de medicație care, coincidență, crește capacitatea de efort!

Cazul a fost aruncat în coșul uitării, după ce media occidentală a preferat să-i înfiereze pe autorii scurgerii de informație, fără a se preocupa prea mult de dezvăluirile propriu-zise.

Între timp, câinii mor pe piste, dopați.

Oamenii mor și ei pe teren, fără a avea o explicație clară.

E poveste modernă, tristă, despre câini și oameni. Sau despre cât de câini au devenit oamenii.