Fundătura soției lui Reghecampf
Unul dintre multele păcate capitale ale fotbalului mondial, ascunse în milioanele de documente din baza de date Football Leaks, este lipsa de transparență a cluburilor la transferuri. România se supune regulii.
Zeci de tranzacții se derulează zilnic pe glob în perioadele de transferuri din vară și din iarnă fără a lăsa urme. Agenți de jucători – numiți acum intermediari – încasează banii, iar sumele nu sunt controlate de nimeni.
Nu credeți?
Potrivit datelor oficiale ale FIFA, în 2016 s-au efectuat 14.546 de transferuri. Suma totală declarată la aceste transferuri este de 4,787 miliarde de dolari. Datele sunt procesate din sistemul TMS (Transfer Matching System), un sistem online introdus de FIFA în 2013 și în care cluburile sunt obligate să înregistreze toate detaliile transferurilor pe care le fac.
Cine încalcă aceste reguli riscă sancțiuni, dar acestea pleacă de la o simplă mustrare, ajungând după numeroși pași până la excluderea cluburilor din competițiile internaționale. Agenții nu riscă nimic.
Practic, sub masca unor măsuri de prevenție, FIFA încurajează opacitatea.
Agenți declarați în doar 24% dintre cazuri
Conform acelorași date FIFA, cluburile au înregistrat în TMS unul sau mai mulți agenți la 3.594 de transferuri:
- 1.125 de transferuri la care cluburile care cumpără angajează un impresar
- 238 de transferuri la care intermediarii sunt angajați de cluburile care vând
- 2.232 de transferuri în care un agent sau mai mulți au reprezentat jucătorul
FIFA nu scrie dacă aceste cifre se duplică în unele cazuri. Spre exemplu, dacă la același transfer toate cele trei părți (cluburi și jucător) au declarat că au angajat impresari. În acest caz foarte probabil, totalul de 3.594 este în realitate mai mic.
329.093 de dolari este media unui transfer, rezultată din datele oficiale FIFA TMS pentru 2016
Dar să luăm cifra maximă. Chiar și așa, procentul transferurilor în care un agent a fost declarat în TMS este de doar 24,7 la sută.
Adică unul din patru.
Asta se numește transparență la FIFA.
Din datele paralele, însă reale, din Football Leaks, aproape la fiecare transfer există o persoană care încasează un comision. Aceste informații nu sunt introduse de cluburi în sistemul TMS și nimănui nu-i pasă.
De ce tace FRF
E cazul transferului secret al lui Cristian Manea de la Viitorul la Apollon Limassol.
În sistemul TMS, pasul declarării unui agent este obligatoriu. Există două căsuțe care oferă alternative la întrebarea dacă există sau nu un impresar implicat. Ca să poată completa formularul în continuare, finalizând oficial transferul, responsabilul Academiei era obligat să bifeze una dintre ele.
A dat click pe căsuța “Nu”.
Dar un milion de euro din transfer a plecat, tot în secret, din contul BRD al lui Hagi și a ajuns într-o firmă offshore din Malta, controlată de impresarul neînregistrat Abdilgafar Ramadani.
Gazeta Sporturilor a publicat detaliile în data de 5 decembrie 2016, în investigația Football Leaks. În intervalul scurs de atunci, FRF era obligată să declanșeze o investigație și să anunțe FIFA în privința încălcării regulilor TMS.
18.600.000 de documente se află în baza de date Football Leaks, cea mai mare scurgere de informații din istoria fotbalului mondial. Un reporter Gazeta Sporturilor investighează aceste date împreună cu jurnaliști de la publicații mondiale importante
Până acum, nu există nicio informație privind luarea unor astfel de măsuri.
Soția lui Reghecampf, în afara regulamentului FRF
Dar cazul Manea nu este singurul transfer al unui fotbalist român lovit de opacitate. Anul trecut, doi fotbaliști de la Steaua s-au transferat la Anderlecht Bruxelles. Ambii au ajuns acolo prin intermediul unui agent german, Sascha Empacher, care îl reprezintă neoficial și pe antrenorul echipei belgiene.
De fapt, totul e neoficial la Empacher. Conform informațiilor obținute din Belgia de Gazeta Sporturilor, Sascha Empacher nu este înregistrat în sistemul TMS la cele două transferuri, deși a fost filmat și fotografiat în România în timpul negocierilor, inclusiv în casa familiei Reghecampf de la Ghermănești.
Empacher încalcă și regulamentul Federației belgiene, care prevede că un intermediar trebuie să se înregistreze pentru a face un transfer.
Partenera sa de afaceri din România, Ana Maria Prodan Reghecampf, este în aceeași situație la București.
Aflată în ultimele zile într-o campanie de imagine, după ce Ionel Ganea a făcut publice detalii din viața ei intimă, soția antrenorului de la Steaua alimentează publicul cu senzația că ea se află în spatele tuturor transferurilor făcute de clubul lui George Becali.
Aici, a intrat într-o fundătură.
Dacă e adevărat că are mandat de la finanțator să negocieze transferurile, Prodan încalcă regulamentul FRF privind intermediarii. Conform legilor sportive, ea și soțul ei sunt într-un conflict de interese evident, interzis de federație pe hârtie.
Dacă, în schimb, soția antrenorului se folosește de aceste transferuri pentru a se poza alături de noile achiziții, inducând subliminal ideea reprezentării mandatate de Becali, vorbim despre o înșelăciune. Fotbaliștii și părinții viitorilor jucători văd aceste imagini și cred că Ana Maria Prodan este agentul momentului, singurul care îi poate reprezenta.
1,1 miliarde de dolari este suma totală a comisioanelor înregistrate în sistemul FIFA TMS din 2013 și până în prezent
Dar Prodan nu este înregistrată pe lista agenților de la FRF, pentru 2017. Sunt 9 nume, printre care foști jucători, foști ziariști, dar nicăieri nu apare soția lui Reghecampf. Motivul este evident: conflictul de interese mai sus menționat.
Conexiunile nevăzute în cazul Bălașa
În cazul proaspătului transfer al lui Bălașa, comisionul va fi luat oficial de un italian necunoscut, Diego Nappi. Dar…
- George Becali a negociat cu Pietro Chiodi, agentul care lucrează pentru controversatul Abdilgafar Ramadani.
- Ana Maria Prodan își arată banda adezivă de la ciorapi în timp ce se pozează cu jucătorul crescut de Academia Hagi, unde Chiodi este impresar de casă.
Ca să înțelegeți conexiunile, macedoneanul de origine albaneză Abdilgafar Ramadani – partener de afaceri cu frații albanezi Osmani, considerați capii crimei organizate din mai multe orașe germane – a fost impresarul lui Reghecampf pe vremea când antrenorul juca în Germania. Iar familia Reghecampf se mândrește cu prietenia sa.
Și, ca să păstrăm decorul, necunoscutul Diego Nappi a fost agentul lui Fabrizio Miccoli. E fostul fotbalist înregistrat de procurorii italieni în timp ce jignea memoria celebrului procuror anti-mafia Giovanni Falcone, asasinat la Palermo. Miccoli discuta telefonic cu fiul unui cap mafiot din Sicilia, numindu-l “jeg” pe Falcone.
Cu tot acest background, cazul Bălașa e doar un exemplu minor din lumea fluidă a impresarilor. Comisioanele vin, se feliază și pleacă spre conturile agenților implicați. Fără a lăsa prea multe urme.
Banii mutați în acest caz nu sunt mulți.
Dar în episoadele viitoare din Football Leaks vor apărea alte transferuri și alte comisioane, unele gigantice. Printre ele, sunt afaceri controversate și, evident, lipsite de transparență făcute de soția antrenorului de la Steaua.
PS. – De ce ar trebui să le pese fanilor din întreaga lume despre această lipsă de transparență din fotbal? E simplu. Cluburile sunt finanțate și din banii lor, atunci când cumpără bilete la meciuri sau tricouri.
Da, spun unii, dar în România nu se aplică acest raționament. Noi nu avem suporteri în tribune, iar cluburile nu vând nimic.
Adevărat, însă își vând imaginea și trăiesc din asta. Data viitoare, când veți plăti 28 de lei pentru abonamentul RCS-RDS, o companie care s-a ridicat și prin achiziționarea drepturilor TV din Liga 1, gândiți-vă că acești bani, adunați de la milioane de clienți, reprezintă singura sursă de venituri pentru cluburile din Liga 1.
Mecanismul opacității descris mai sus e alimentat și merge astfel ca uns.