Radu Cosașu

Excese? Violență? Pamflet? Uitați-le! Așa veți descoperi frumusețea textelor unui ziarist care se definește ca extremist de centru

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Radu Cosașu
Nu oricine poate fi Buffon

Nu cred că mă plasez în afara actualităţii dacă, după o săptămână de la scandalul acelui penalty, revin la Gigi Buffon, în aceste zile pline de zgomot şi furie pe toate fronturile din afara şi dinăuntrul fotbalului. Am prieteni care […]

...

Două nopți binefăcătoare

Marți și miercuri, în retururile Ligii Campionilor, Măria Sa Fotbalul a fost într-o vervă de șut care ne-a făcut praf pe toți cei care suntem convinși că știm totul în domeniu și, mai ales, nu acceptăm a fi contraziși. Măria […]

...

Wow!

… Şi un 3-0, la pauză, pentru Liverpool contra lui City, cum vi se pare? Nu e bubuitor? Un fan „cormoran” – confrate cu pixul meu – m-a sunat de la Berlin să-mi spună că nu mai ştie ce-i cu […]

...

O bucurie catastrofală

Poate că în general am văzut prea multe meciuri, poate că știu prea bine, din copilărie, de pe maidan, cum e să marchezi un gol fantastic și după aceea de bucurie să spargi, cu un șut vesel, un geam de […]

...

Ce zici de ce a zis Ronaldo?

Nu m-a indiginat câtuşi de puţin declaraţia lui Cristiano Ronaldo: „Cred că nu există un altul mai bun decât mine”. Prima mea reacţie a fost aceea de a pune mâna pe telefon să-l întreb pe Theo Jumătate dacă fraza asta […]

...

O problemă crucială

Familia, liniștea materială, idealurile zilei

Permalink to O problemă crucială
vineri, 6 ianuarie 2017, 7:41

Nu vreau să exagerez chiar din primele zile ale lui 2017, dar trebuie să recunosc că nu mă așteptam ca după Revelion, după ospățul cu meciurile din Premier League, să-mi cadă pe cap o nouă problemă și anume: o problemă crucială. Am ajuns la ea evadând de pe insula dintre Klopp și Pep (1-0), dintre Pochettino și Conte (2-0) și am aterizat în China și Rusia.

În China l-am văzut pe Oscar, londonezul așteptat la aeroport de fanii locali, entuziasmați de achiziționarea lui cu nu mai știu câte milioane, fiindcă nu avea importanță. Oscar va juca la ei – asta îi făcea să râdă de fericire. În Rusia, la Krasnodar, Zenitul pierdea conform ghinioanelor lui Lucescu în apărare, 1-0 în minutul 86, 1-2 în prelungiri. Era ultimul meci în care juca belgianul Witsel, care va pleca mâine-poimâine în China, preferând-o lui Juventus.

Witsel ne-a explicat problema în suprema ei dimensiune: „Pentru familia mea, contractul semnat cu chinezii e crucial”, deși adăuga că Juventus rămâne echipa lui de suflet. De suflet, dar nu crucială. Crucială e familia. Pur și simplu – chiar dacă ce-i pur nu e niciodată simplu și ce-i simplu nu e vreodată pur. Mircea Lucescu nu a intrat în aceste subtilități: „Nu pot să țin oamenii care vor să plece”.

Șumudică este, ca de obicei, mai volubil, însă nu mai puțin exact: „Dacă vrei să trăiești liniștit material, pleci la arabi, în Rusia sau China”. Așa e, dar putem face odată cu familia și din liniștea materială o problemă crucială? Eu zic că putem, oricât ne-ar costa și ne costă, căci avem de modificat mentalitatea noastră de idealiști ai jocului.

Ani de zile noi am pus fotbalul mai presus de bani! Se juca pe talent și pasiune, marile afaceri erau să te întorci din străinătate cu fâșuri, cu ceva blugi, cu casete pop trecute binișor la vamă. Când auzi ce lefuri aveau campionii de la Sevilla sau băieții de la Guadalajara, zici că-s basme. În amatorlâcul nostru nu se juca pe bani buni, iar familia era exclusă din mulțumirile lozincarde de după câte o victorie pentru care se promiseseră Dacii care nu mai veneau.

Nimeni nu mulțumea lu’ tata și mama, soției, ca să nu mai spun că nu se pleca în străinătate pentru o viață mai bună. Toate astea au lăsat în mintea noastră urme tari, să nu le bagatelizăm, să lăsăm ipocrizia: fotbalul lumii e azi o piață a muncii și a capitalului, cu toate inegalitățile ei, Berlusconi vinde Milanul chinezilor, iar președintele Chinei a indicat să se bage și mai mulți bani în fotbal. În această situație, a mai face mofturi moraliste este curatul și ancestralul nostru amatorlâc.

Comentarii (10)Adaugă comentariu

Luca (1 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 8:43

Cata diferenta este intre nu stiu cate milioane de la chinezi si nu stiu cate milioane - cateva primite de la Juventus? Conteaza atat de mult diferenta asta, e "cruciala", ca sa il citez pe dl fotbalist? Ca sa vin cu o comparatie aproape de noi, angajatorul x, companie respectata si cunoscuta, imi ofera 10 lei, cu perspectiva de a ma dezvolta in domeniul meu si de a fi cunoscut (satisfacandu-mi astfel si nevoia umana de recunoastere), iar compania y imi ofera 20 lei, dar ma trimite la naiba-n praznic, fara vreo perspectiva ulterioara de dezvoltare? Dificila alegerea, nu? Tine de amatorism sa ne uitam si pe langa oferta strict materiala? A se tine cont ca cei 10 lei ai companiei x imi asigura o viata mult peste ceilalti muritori din jurul meu...

brod (12 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 9:29

domnule Luca, chiar credeți că fotbaliștii de pe la Victoria sau Scornicești erau victorioși și scorniceștioși?

ioan (468 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 11:12

06.01.2017. imi amintesc: "cal ia nebun la E5..."! s-or fi schimbind ele,vremurile,dar muzica e aceeasi! ramin la parerea ca,azi,Haifa e cel mai sigur loc de pe Pamint...

Anonim (112 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 11:14

Maestre, in primul rand va urez un calduros "La Multi Ani", putere de munca, sanatate si sa continuati sa ne delectati cu astfel de materiale! Nu am inteles parearea dvs. in legatura cu cele spuse de Witsel, insa consider ca plecarea in China nu-i cruciala pentru familia lui! Ar fi astfel daca si-ar fi propus cel mai bun compromis intre castig si performanta, sau sa devina cel mai bogat fotbalist belgian, ceea ce nu cred sa fie cazul! El si Lucescu (ca sa ma refer si la un caz romanesc) nu trebuie sa-si puna problema asigurarii unei vieti fastuoase, lipsite de griji pentru nepotii si stranepotii lor, oricat ar fi de multi! Daca Lucescu continua pentru ca are inca ceva de spus in lumea antrenorilor, pe Witsel nu prea il inteleg; daca va ramane acolo pe toata durata contractului, oare va reusi sa mai intereseze dupa vreun mare club european sau va mai conta el pentru" nationala diavolilor rosii"? A.

Racul (1 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 12:38

Baieti, ce sa zicem, adevarul nu se vede decat la autopsie... Sanatate maestre!

ioan (468 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 17:38

ps. E5 sau WILDER! Billy Wilder,domnule Radu....

gicu (159 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 18:30

Sanatate, maestre!

ioan (468 comentarii)  •  6 ianuarie 2017, 23:11

07.01.2017. spuneti: "drumul de la inocenta la victima colaterala,trece prin amatorism"...; raspund: istoria se repeta doar pentru idioti;si Bogart-dar mai ales Audrey-sint irepetabili...

ioan (468 comentarii)  •  7 ianuarie 2017, 8:01

"cum te poti apara de schizofrenia,generala,din jurul tau? simplu-construind schizofrenismul: du-te la cinema!"; gind,superb,de nuvelist! e timpul sa recunosc: simbata,16 decembrie 1989,intre orele 21 si 23,in fata caminului sapte din complexul studentesc timisorean,n-am fost decit eu si baimarenii: nici urma de radu tudor! veti spune: "aici e un vertij!"; nu,domnule Radu! vertijul incepe cu Ingrid,in Casablanca...! astea fiind scrise,nu ramine decit sa ne despartim,prieteni,cu gindul la faptul ca a sosit timpul sa va rezolvati problemele! SINGURI!...

ovidiu_3003 (124 comentarii)  •  7 ianuarie 2017, 8:34

Progresul...a disparut ...demult...

Comentează