Radu Cosașu

Excese? Violență? Pamflet? Uitați-le! Așa veți descoperi frumusețea textelor unui ziarist care se definește ca extremist de centru

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Radu Cosașu
„Wow!”-ul lui Lineker

„Wow!”, mi-am permis să exclam și eu, cu entuziasm chiar, aflând de acel „Wow, e om!” cu care a comentat Lineker ratarea de către Messi a penalty-ului din minutul 45, la 1-1, cu PSG. Ca să-i înțelegi geniul conciziei trebuie […]

...

Detaliile unor ”optimi”

Inutil să ne precipităm în comparația prestațiilor lui Messi și Ronaldo sau între cele ale lui Haaland și Mbappe în „optimile” Ligii Campionilor. Ar fi prea abrupt, prea categoric. Dar putem trăi fără judecățile categorice? – fiind în plin faliment […]

...

Prietenul meu „cormoranul”

Poate că voi stârni ceva indignare afirmând aici, fan Manchester United, că fanii lui Liverpool îmi sunt tot mai simpatici și mai apropiați. Știu de ce: ne leagă faptul dureros că am pierdut și noi, și ei, titlul, Guardiola și […]

...

Merci, Giroud!

Merci, Giroud! Merci de două ori: în primul rând pentru golul înscris dintr-o „foarfecă” magistrală, ceea ce azi nu se practică prea des, având în vedere crunta tehnică a apărărilor. Desigur, e un entuziasm puștoiesc la ceea ce L’Equipe numea […]

...

”E Mbappe cel mai bun din lume?”

„Ce se întâmplă, v-ați pierdut mințile?”, extind întrebarea lui Lineker când a auzit că la Liverpool vor să-l dea afară pe Klopp pentru căderea din clasament. O extind, poate o și exagerez după această noapte nu atât de furtunoasă, cât […]

...

La ora europeană a crampelor musculare

Patru finale dure, dar lipsite de plictis

Permalink to La ora europeană a crampelor musculare
vineri, 27 mai 2016, 7:21

În weekend-ul săptămânii trecute, în cele mai valabile țări europene dpdv fotbalistic, am avut parte de patru finale de cupă. Toate patru au fost cu 0-0 la pauza primelor reprize, toate patru au avut prelungiri, una singură a trăit penalty-urile, însă niciuna nu s-a putut numi „o finală de vis”, cum ne place să zicem când ne ia pe sus un lirism pe cale de ducă. În toate patru s-a jucat crâncen cu o energie care ne scutea de plictis. Am fi fost direct măgari dacă ne-am fi întrebat cât era pragmatism, cât mediocritate sau ce mai inventăm în stările noastre de moftangeală exigentă.

S-a jucat dur și bine, cu acea energie proprie bunilor fotbaliști, energia în lupta cu oboseala unui sfârșit de sezon. Zeci de faulturi, zeci de crampe musculare, zeci de prăvăliri în iarbă, dar fotbalul nu murea, erorile nu copleșeau, pasiunile nu păleau și mai rămânea loc pentru emoții curate pe care puteam, desigur, să le punem la îndoială dacă suntem cinici sau, mă rog, lucizi. Eu nu am fost cinic când l-am văzut pe De Gea pasându-i trofeul lui Van Gaal, ultimul din șirul celor felicitați sus în loja oficială. La câte vorbe grele i-am adresat de-a lungul timpului lui Van Gaal, le-am dat uitării văzându-l cum cobora singuratic scările, în ovații, dar nesigur dacă le merită sau nu. Tot în gând i-am spus cu delicatețe: „fără De Gea, nu ai fi luat singurul tău trofeu la Manchester… „. Nu am fost cinic nici la plânsul lui Pep după ce Costa a marcat penalty-ul pentru 4-3 în finala cu Dortmund (exemplar comentată de Emil Grădinescu).

De ce nu ar fi fost sincer în lacrimi? Ce-aș fi câștigat eu dacă îl socoteam un plâns ipocrit? Aș fi câștigat, poate, în luciditatea pragmatică – mare scofală în fața unui om incontestabil fericit și de atâtea ori vulnerabil.

De la Roma – unde prelungirile finalei au început odată cu penalty-urile de la Berlin, asta globalizare! – mi-a rămas chipul venerabilului milanez Galliani, după ce Morata a marcat în minutul 111. Era chipul unui gânditor departe de mulțimile dezlănțuite. În fine, de la Madrid – cu zece galbene și două roșii în minutul 100 – imaginile de bază au fost acelea ale arbitrului Grande, ieșit pe tușă cu crampe musculare (consecutivului Suarez rupt de nimic și de nimeni, dintr-o întindere) plus un Messi care cică „nu a făcut mai nimic” până la cele două pase geniale pentru Alba și Neymar și un 2-0 care, încă o dată, ne-a închis gura celor ce ne place Premier League mai mult decât La Liga spaniolă. Mai mult ca sigur că greșim, dar, din nou sincer, nu ne pasă.

Comentarii (8)Adaugă comentariu

Anonim (112 comentarii)  •  27 mai 2016, 10:16

Maestre, felcitari pentru justele observatii asupra celor 4 finale. Niciodata nu-mi va placea mai mult La Liga decat Premier League si daca aveti ceva indoieli in acesta privinta, ele s-ar datora exclusiv celor din capitala Andaluziei, capabili sa invinga Liverpool (cu un joc cu un pronuntat caracter fizic) si sa cedeze doar in prelungiri in fata supraevaluatilor catalani intr-un interval de cateva zile! A.

otulbu (6 comentarii)  •  27 mai 2016, 11:44

Perfect adevarat maestre, gresim dar nu ne pasa. Ma emotioneaza doar atmosfera creata de ,,rosii,, care nu pasesc niciodata singuri, de ciocanarii care mesteca in cintec guma, de vorba de odinioara care spunea ca ,,doamna de fier,, avea ochii in lacrimi doar atunci cind cinta imnul Arsenalului.

gicu (305 comentarii)  •  27 mai 2016, 12:28

Sanatate, maestre!

ovidiu_3003 (143 comentarii)  •  28 mai 2016, 5:32

Premier League este cel mai puternic campionat din lume ...cu cei mai buni antrenori si jucatori excelenti ...De abia astept sa inceapa munca Morinho la M.U. m am saturat sa i vad cum se chinuie sa dea un gol ...o sa vedem cum isi zdrobesc adversarii dandu le cate 3-4 goluri pe meci ..

Dan (3 comentarii)  •  29 mai 2016, 7:29

Ovidiule......wake up, te-ai săturat de chinuri? D-abia începe partea interesantă! O să-l plângi pe LVG, si pînă se așeza Mou nici in EL nu ajungeți. 3-4 pe meci.... ce fumezi? Spune-le la ăștia care țin cu celsky, ca aveți aceeași soartă !

Dan (3 comentarii)  •  29 mai 2016, 7:33

Dar cel mai important..... ca de-obicei, fain articol! Thank you Mr.!

ovidiu_3003 (143 comentarii)  •  29 mai 2016, 19:32

Domnule Cosasu ...scrie domnule si despre nationala noastra ca ne facem de ras in Franta ...in urma noastra o sa fie doar Albania ...poate tragi matale un semnal de alarma ...ca pe ceillalti jurnalisti nu i baga nimeni in seama ...Kaschetya se crede mare strateg ...mai intelept si mai batran decat el nu i nimeni ...

mihail (3 comentarii)  •  31 mai 2016, 11:31

Domnu' Cosasu , terminati domne cu "penalty de departajare " ! Sunt LOVITURI DE DEPARTAJARE ,DE LA 11 M !!!Penalty e cand se comite o gresala si este PENAL(T)IZATA de arbitru !! Sunteti oameni mari , ***' !

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Comentează