Alin Buzărin

Oltenia continuă să dea nu doar fotbaliști, ci și povestitori cu har și cu simțul umorului. Plus memoria de PC de ultimă generație

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Alin Buzărin
Recolta lui Contra din Derby

Rednic ne spune cum ar fi arătat Derbyul dacă Dinamo ar fi avut atacanți de valoare. Asta înseamnă că Popa și Axente nu întrunesc standardele. Și ne anunță că va veni un fost golgeter al campionatului, identificat imediat în persoana […]

...

Doi arbitri, o Ligă și un Derby

Miercuri seara, cu puțin timp înainte de meciurile de Liga Campionilor, am dialogat în direct, dintr-un studio tv, cu Alexandru Deaconu (eu pe scaun, cu lavalieră, el la telefon), al doilea om din structura actuală a arbitrajului românesc. Tema, justă […]

...

La sârbi e și știință, nu doar eroism

Expresia cu masa bogaților e tocită, dar ea e adusă de sârbi în actualitate tocmai în zilele în care se vorbește insistent despre încă un proiect de competiție (al câtelea, oare?) menit să cuprindă doar cluburile extrem de bogate, impecabile […]

...

Fotbalul acela, minut cu minut

Joi, pe la prânz, printre semafoarele și claxoanele bucureștene, l-am auzit pe Armand Călinescu, premier interbelic, ținând un discurs mult mai puțin politizat decât cele de astăzi, la dezvelirea unei statui a lui Carol I. Banda, de pe la începutul […]

...

Mizerii în memoria lui Ilie Balaci

Craiova și întreg fotbalul sunt încă în doliu, dovadă că meciurile încep cu momente de reculegere. Ilie Balaci încă e plâns și va fi plâns mult timp de aici încolo. I se dedică goluri, Mitriță îi inscripționează pe propria piele […]

...

Croația, creația

Flămânzi după hălcile dramei Argentinei, uităm de învingători. Croația e, până acum, un fel de România 1994, însă fără titulatura ”de aur”

Permalink to Croația, creația
sâmbătă, 23 iunie 2018, 10:54

Tot ce iese din vestiarul Argentinei e spectaculos. De la moleșeala metafizică a lui Messi până la tatuajele în tonuri interlope de pe antebrațele selecționerului. De la revolta lui Kun Aguero la acel 1-6 din Spania, din martie, prevestitor cumva al catastrofei de la Nijni Novgorod. De la comicăriile lui Caballero la amănuntul că același selecționer, nu demult, a ciupit-o de fund pe bucătăreasa echipei. Asemenea delicatese mediatice nu se ratează, iar dacă vin pe fondul suferinței unora creditați să ia Cupa Mindială, telenovela e deja gata. Către croați, doar fraze politicoase. De fapt, pentru Mapamond știrea nu e că a bătut Croația, ci că a pierdut Argentina.

După douăzeci de ani
Croații nu-și zic Generația de Aur. Au mai avut una, cu Suker, Prosinecki, Bilici și ceilalți, acum exact două decenii. Loc 3, „bronz” la Mondialul din Franța. După un alt masacru, 3-0 cu Germania în sferturi, Nici aceea n-a fost generație de aur, nici aceasta probabil că nu se va numi așa. Ele sunt echipele naționale de fotbal ale Croației. La fel de iubite ca și echipele naționale de handbal, de baschet și, mai ales, de polo. Această națiune de 5 milioane de oameni, care a trecut printr-un război și și-a tencuit repede găurile din pereții clădirilor, crește spectaculos. Locuitorii, după decenii de migrație, nu prea mai pleacă, găsesc slujbe decente în țară. Autostrăzile au împânzit un relief stâncos, unde e nevoie de viaducte și de tuneluri, ca la mult-promisul Comarnic-Brașov. Prin Bărăgan, către Drajna, e mai ușor să întinzi autostrada. Turismul înflorește, insula Krk (crac, picior, în traducere) e un fel de Palma de Mallorca, Opatija miroase a imperiu habsburgic cu palmieri. Iar oamenii sunt înnebuniți după sport. Îl și privesc, dar îl și practică. În orice sat sunt terenuri de fotbal, de baschet, bazine pentru polo.

Echipa
Spațiul de sub pătrățelele Croației e unul dintre puținele locuri de pe planetă în care Realul și Barcelona conviețuiesc pașnic și productiv. Modrici și Rakitici scrâșnesc unul la altul în El Clasico, dar când pun tricoul cu pătrățele pe ei, sunt unul pentru celălalt. Plus Monaco – Atletico, Beșiktaș, Liverpool, Sampdoria – Real, Inter, Barcelona – Eintracht, Juve, Inter. Sunt cluburile de unde vin titularii din meciul cu Argentina, iar cei mai mulți sunt oameni de bază la echipele lor. Nu Ludogoreț, nu Sparta Praga, nu Al-Cutare, nu Șaormaspor sau Baklavaspor de prin Turcia, înțelegeți ce-am vrut să spun.

Antrenorul
Echipa din 1998, cea a lui Suker, l-a avut pe bancă pe marele Blazevici. Ciro, cum îi spune toată lumea. Era la apogeu, avea 63 de ani atunci și venea după o viață pe băncile tehnice ale Occidentului. Omul de-acum, Zlatko Dalici, 51 de ani, e departe, ca blazon, de Blazevici. A fost mijlocaș modest la Varteks Varazdin în anii nouăzeci, ani în care orice croat mai acătării pleca afară. A antrenat tot la Varteks, apoi a ales calea Golfului, Al-Cutare, Al-Altfel. Bani mulți, fotbal așa și așa. A fost pus la echipa națională în toamna trecută, când calificarea era în pericol, și până acum a făcut două lucruri extrem de importante. Primul, l-a instalat pe Brozovici în spatele duetului Modrici-Rakitici, despovărându-i pe „clasici” de sarcina închiderii, și l-a trimis pe Kalinici la plimbare. Atacantul făcea fițe că-l doare spatele, că el e de la Milan și nu poate intra doar câteva minute. Dalici i-a zis să nu mai intre deloc, l-a făcut colet și l-a expediat acasă. Dovadă că la o echipă cu valori e nevoie de un selecționer cu anatomia completă.

Unde? Cât?
Probabil sus, probabil departe. Croația nu e doar o echipă frumoasă, ci și bună. Pare părăsită de naivitatea seculară a Balcanilor, ancorată în civilizația Europei Centrale. Nu e doar pată de culoare, e o forță de la doi pași de România. Și un exemplu pentru noi.

Comentarii (21)Adaugă comentariu

Gabi1967 (1 comentarii)  •  23 iunie 2018, 11:28

Excelent comentariu dl Alin. Ati pus punctul pe I....cand ai titularii naționalei venind din campionate tari si jucând la echipe celebre poti sa-l pui antrenor si pe Daum....intelegeti aluzia.

Observator (53 comentarii)  •  23 iunie 2018, 11:44

Corect, Croatia este o echipa foarte buna, chiar peste valoarea multora dintre titulari (as zice ca doar Modric este peste valoarea echipei). Unii titulari sunt de valoare medie (aparatorii), insa organizarea este foarte buna, iar combativitatea - fara repros. Nu toti jucatorii sunt titulari la cluburile importante, iar unii sunt la grupari prea mari pentru calitatile lor - Kovacic (ce sa caute unul ca el la Real, in conditiile in care nici la "nationala" nu-i titular?), Brozovic, Strinic si Kalinic. O.

Florin (1 comentarii)  •  23 iunie 2018, 11:49

Excelent articol si foarte realist. Pe alocuri simt frustrarea autorului in ceea ce priveste modul cum intelegem sportul de masa si cel de performanta si cum ramanem in urma desi n-am trecut printr-un razboi adevarat!

B-A-C-H (10 comentarii)  •  23 iunie 2018, 11:54

Observații corecte. Am o completare, de fapt o concluzie: să nu mire pe nimeni dacă cel mai râvnit trofeu al acestui sport va ajunge în acest an pe malul Adriaticii. Croația are un joc fără cusur, este foarte motivată și, deși are multe vedete, este o veritabilă Echipă.

itu52 (27 comentarii)  •  23 iunie 2018, 12:17

Păi zici că oferă turism și sport din belșug, așa pare să fie, de vreme ce sunt în jurul lui 1.80, supli și plini de energie. 5 milioane cu supremație în aproape toate sporturile de echipă, să le fie de bine. Am zis aproape toate sporturile pentru că rămân câteva și pentru noi. De exemplu oina, ce e aia? nu știu exact, dar așa am auzit. Jucam ceva prin copilărie cu o minge din cârpe, ceva mai mare decât mingea de tenis de câmp, era un fel de ogoire și fugă. Nici nu știu dacă se predă prin școli, nu am făcut nicio oră, dar așa am auzit, că e sport național. Dacă nimeni nu știe înseamnă că suntem campioni mondiali. Am mai avea un sport național cu rezultate bune, spre foarte bune, ”sfârâitul pe grătar”, de la mici, cârnăciori până la pește, orice poate da bine cu o halbă de bere și o manea bună. Cum dă primăvara și pâna la ”oktoberfest”, România este în fum și arome ce bat la porțile Croației. Cum asta ne ia aproape tot timpul, vorba noilor sugubeți, nu mai putem practica și altele, mergem pe linia burtoasă a devenirii și lăsăm altora plăcerile minții și corpului sănătos. Cum aici avem arie de selecție serioasă, propun omologarea de urgență a grătarului, sau arondarea acestuia la ”orientare turistică”, sub denumirea de ”orientare turistică în ceață”.

gin (10 comentarii)  •  23 iunie 2018, 12:25

Cand o sa invete trustul GSP ca se spune Blazevic, Rakitic, Modric, fara acel "i" sovietic la urma. Mai ales ca croatii folosesc alfabetul latin, ca si sarbii, in paralel cu cel chirilic. Dar ce sa mai spun, ca sablonul se aplica si la suedezi:Ibrahimovic, nu Ibrahimovici, tavarisci!

Flaviu (42 comentarii)  •  23 iunie 2018, 12:29

Corect spus . Nu putem compara însă cultura sportiva a ex-iugoslavilor cu a noastră . Plus ca in Croația s-a investit constant in sport și după declararea independentei. La noi nu exista cadrul legislativ pt atragerea mediului privat lângă sport. Pe de alta parte se găsesc destui , binevoitori “ care sa critice cheltuirea banului public pt sport( cazul CSM de exemplu). In alta ordine de idei , putem compara Dubrovnik cu Constanța , Giurgiu sau Tulcea ?

gin (10 comentarii)  •  23 iunie 2018, 12:33

Ibrahimovic, nu Ibrahimovic! Modric, nu Modrici! Rakitic nu Rakitici! In aceste tari se foloseste alfabetul latin, nu cel chirilic. Si inca ceva, tavarisci, Uruguay, nu Uruguai!

Savi (2 comentarii)  •  23 iunie 2018, 13:14

Super! Bravo! Foarte frumos articolul

Tudor (32 comentarii)  •  23 iunie 2018, 14:25

Io am văzut altfel; Argentina s-a bătut singură. Croația nu-i echipă rea dar nu-i mare, nu va fi, nu poate fi; 4 milioane. România în 94 a bătut frumos Argentina. Meciul Cro-Arg a fost plin de cotonogeli de-o parte și de alta. Krc se află în ținututile locuite de istro-români, nu-i de mirare că localitatea se numește Crac. Multe toponime, nu numai din acea peninsulă, sînt românești. În Craina au locaui vlahi. Curtea de la Viena le-au recunoscut drepturile și legile lor, Statua Valachorum, în schimbul serviciului militar. Cu timpul au fost sîrbizați și croatizați. Așa că ceea ce-au evacuat forțat Belgradul în 1995, nu i-au alungat croații, au fost urmașii vlahilor.

Observator (53 comentarii)  •  23 iunie 2018, 14:27

Mai usor cu laudele desantate la adresa croatilor! Nu, Croatia nu va castiga niciodata CM la fotbal, nici Liga Campionilor, tot la fotbal! In al doilea rand, or fi avand ei bazine si sali de sport, dar stau prost la stadioane; concret, n-au construit nimic de cand au devenit independenti, iar "nationala" lor joaca pe o arena fara niciun aspect! Singurul stadion mai de Doamne ajuta este cel din Split, construit de pe vremea Iugoslaviei! Stau bine la handbalul masculin, pentru ca la cel feminin nu se compara cu noi; n-am auzit ca fac mare lucru nici pe la volei, iar la rugby nu exista!

Cristian Lisandru (1 comentarii)  •  23 iunie 2018, 14:54

Excelent articolul, o încântare... Și da, Croația merită cu vârf și îndesat o mai bună mediatizare. Dar va veni și aceasta dacă drumul Croației va duce direct către (măcar) semifinale...

Bubucul (22 comentarii)  •  23 iunie 2018, 16:29

Foarte frumos articolul! Și eu țin cu ei și mi-aș dori să câștige CM.

Sibelius (6 comentarii)  •  23 iunie 2018, 17:14

@ gin: Luka Modrić https://forvo.com/word/luka_modri%C4%87/ probabil nici croatii de acolo nu stiu sa-i pronunte numele. Da-le o lectie de croata.

Claudiu (7 comentarii)  •  23 iunie 2018, 17:20

@gin Într-adevăr croaţii folosesc in principal alfabetul latin, dar au şi litere particulare. Una este: ć care se pronunta ci in vorbirea curentă. De exemplu: kuća (casă ), in vorbirea curentă nu este cuca. Apoi, că tot suntem la fotbal, iti spune ceva numele Vedran Ćorluka? Se pronunţa Corluka, cumva?

california (16 comentarii)  •  23 iunie 2018, 17:52

echipele sunt formate din jucatori: luka modric si mateo kovacic - real madrid ivan rakitic - barcelona mandzukic - juventus ivan perisic si marcelo brozovic - inter nicola kalinic si ivan strinic - milan dejen lovren - liverpool si or mai fi si altii ... asa ca cei ce se mira impreuna cu insusi marele maradona, sa-si reactualizeze cunostintele despre fotbalul actual si actorii sai.

Ante (1 comentarii)  •  23 iunie 2018, 18:08

Živela Matica Hrvatska! Nu știu dacă autorul articolului are cunoștiințe linvistice de limbă croată, dar aș dori să fac câteva precizări: în limba croată avem č (ci tare, accentuat în interiorul cuvântului) și ć (ci cu i mai puțin accentuat) la finalul cuvântului, pentru "indignații" , NEvorbitori nativi de croată, cred că a scris corect, în limba română, având în vedere că 99,99 % din români, nu ar ști să citească semnele diacritice, pentru a pronunța corect numele croate; - pentru gin: Croații NU folosesc în paralel chirilice, NU AU FOLOSIT NICI ÎN IUGOSLAVIA COMUNISTĂ, faceți niște mari confuzii, în perioada iugoslavă, aveam 5 limbi oficiale, de stat, incluzind albaneza, chirilicele sunt specifice sârbilor, muntenegrenilor, parțial BiH, si macedonenilor, Iugoslavia a fost un stat federal, cele 6 republici și cele 2 regiuni autonome având o relativă autonomie în diversele aspecte ale vieții sociale; ascultând la Radio Beograd meciul Serbia -Elveția, din cauza numelor, am avut senzația că ascult o partidă din campionatul ex-iugoslav, a propos de "suedezul" Ibrahimović; - pentru Tudor: tu ești român ? Dacă da, de ce îți bați joc de limba maternă , o "stâlcești" rău ai citit tu "câte ceva" , pe fb probabil, dar, așa cum spun statisticile oficiale ale UE, faci parte din ce peste 60 % din românii analfabeți funcțional; insula se numește KRK, nu Krc (s-ar citi în română Cîrț cum ai scris tu); DA, suntem cca. 5 milioane, ÎN CROAȚIA, știi câți suntem în lume ? Suntem ceva mai "aspri" pe terenul (de basket, fotbal, handbal, polo), nu suntem "domnișoare", by the way, de Luka Modrić, ai auzit? La începutul războiului și-a pierdut bunicul, apoi s-a refugiat la Zadar, cu familia unde trăiau într-un apartament social, o cameră, pierduseră tot, directorul complexului a văzut ce talentat este la fotbal și l-a întrebat dacă nu vrea să se antreneze; Luka i-a spus că tatăl lui nu are bani să plătească, iar oamenii au pus mână de la mână să-l ajute pe copilul acela! Mi se pare că mai târziu Hajduk Split a refuzat să-l primească, pentru că era prea pirpiriu pentru fotbal... Restul e istorie... Poate că asta le lipsește românilor !!!!!

Unu oarecare (32 comentarii)  •  24 iunie 2018, 9:10

Articol destul de bun. Eu zic ca nu trebuie sa il certam prea aspru pe Buzarin ca nu a scris corect numele croatilor, desi spun si eu ca asa ar trebui. Nici noua nu ne-ar conveni sa scrie nemtii Hadschi sau Busernesku sau Kiwu, doar ca sa poata citi Herr Müller sau Herr Meier corect numele. @Ante: multumim pt informatii, comentariu bun. Romanilor le lipsesc conducatori adevarati , devotati poporului. Altul le-ar fi locul acum in lume.

Tudor (32 comentarii)  •  24 iunie 2018, 11:40

Ante, în spatele fiecărui sîrb și croat se află un vlah. Așa că vezi unde arunci cu ***, ferește-ți înaintașii.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Ilie (46 comentarii)  •  24 iunie 2018, 16:58

Si probabil ca croatii nu au hazete de invelit peştii cu buzarini ziaristi care arunca cu pietre in toti strainii ce vin sa ne mai civilizeze fotbalul. Asa ca raminem cum sintem si ne vom uita la croati la televizor. Si Daum la fel. Dat afara.

Comentează