De fapt, garanția lui Daum e milogeală
Până la aproape 64 de ani, câți face în curând, lui Christoph Daum trebuia să i se limpezeacă ideea că în fotbal nu poți garanta niciodată, nimic.
Nici dacă ești român pătimaș, subiectiv și uns cu toate aromele dulcege și înșelătoare ale Balcanilor și cu atât mai puțin dacă ești neamț, calculat și riguros prin structura cromozomială.
Selecționerul român, cu 6 puncte din 18 posibile în grupa pentru Mondiale, vine și spune că ne garantează calificarea la Europenele din 2020!!!! Cum s-o garanteze? Moromete l-ar fi dus în Poiana lui Iocan și la primul fum de țigară l-ar fi întrebat pe ce se bazează. Noi nu ne mai întrebăm demult dacă e zdravăn la cap, că sigur e, ci doar ne ieșim din pepeni că ne ia de proști.
Nu poți să spui dinainte că garantezi victoria nici dacă ești antrenor la Real Madrid și joci cu o echipă de liga a treia (Alcorcon a obținut acum câțiva ani o victorie istorică în fața galacticilor) și nici dacă pregătești campioana mondială și urmează să întâlnești Groenlanda sau reprezentativa vreunui atol din Pacific. Fotbalul e fotbal și mingea e rotundă încă de pe vremea când expresia încă nu aparținea limbajului de lemn.
Plus că nu știi grupa. Dacă terminăm aceste preliminarii pe locul patru, ceea ce e foarte probabil, sunt toate șansele să fim în urna a patra valorică. Așa cum arătăm acum, nu batem niciun cap de serie, asta e clar. Dacă ne vin Olanda din urna a doua și vreo Norvegie sau Irlandă dintr-a treia, putem să ne luăm gândul inclusiv de la un eventual baraj.
Și atunci, cum poți tu să vii să ne garantezi calificarea, când n-ai mișcat în fața Poloniei, când n-ai avut niciun corner cu Danemarca acasă și când n-ai reușit să bați în Kazahstan?
A garanta calificarea nu e doar o crasă lipsă de profesionism, ci și o jenantă formă de milogeală. Adică prelungiți-mi contractul, mai dați-mi vreo două milioane de euro timp de doi ani, cu staff cu tot, că în 2019, după ce n-o să am nicio șansă să mă calific pentru 2020, o să vin și o să vă garantez calificarea pentru 2022. Și tot așa, până o să îmbătrânim împreună.
Această garanție fără niciun fel de acoperire coboară pe scara penibilului mai jos chiar și decât acea lingușire grețoasă a neamțului la adresa lui Răzvan Burleanu, într-un moment în care din declarațiile președintelui reieșea că nu mai e atât de convins dacă trebuie să continue cu Daum sau nu și pasa cazul pentru îmbălsămare la Comisia Tehnică.