Burleanu Q&A trage cu arcul spre cer

Preşedintele FRF a dialogat pe Facebook cu fanii. O baie online de mulțime, cu întrebări ușurele și răspunsuri ”corporate”. Nimic incomod. FRF pare însuși Edenul, nestrăbătut însă de râurile cu lapte și miere ale calificărilor

Q&A. Așa se numesc sesiunile de întrebări și răspunsuri ale mileniului trei, obligatorii în cultura organizațională, mostre de dezvoltare personală și gata, am epuizat parodierea langajului păsăresc al zilelor noastre, care-ți permite să vorbești mult, fără să spui nimic.

Agora online
Mediul electronic e spațiul propice pentru a discuta asemenea lucruri de o covârșitoare importanță. Pe vremuri, această formă de socializare se numea „Răspundem ascultătorilor”. La radio, de la 9 la 10 dimineața, în fiecare zi. Sau „Publicul întreabă, factorii de decizie răspund”. În paginile „Scânteii” de odinioară. În zilele noastre, Agora grecească, unde filosofii schimbau idei, s-a mutat pe Facebook. Răspunsuri ample, detaliate, program de guvernanță, totul cu asupra de măsură. Există, firește, și tasta Del. Adică delete. Chestiunile incomode probabil că se regăsesc la Recycle Bin. Coșul de gunoi, locul de depozitare a întrebărilor care deranjează. Nu se aruncă așa, ca atare, ci mai înainte se transformă în șpan.

Realizări peste realizări
Cine parcurge „minuta”, adică rezumatul federal al discuției, se lămurește buștean. FRF merge înainte, numai înainte, neabătut. Deși nu s-a calificat cu nicio selecționată nicăieri. Se va spune că România, echipa de seniori, a fost totuși la Euro 2016. Corect. Numai că nu va fi la CM 2018. Iar excursia de vara trecută, din Franța, a fost edificatoare. Fără ea, n-ar fi existat înfrângerea cu Albania, deschizătoare de drumuri către remizele care au urmat cu augustele Muntenegru și Kazahstan. Nimeni dintre curioșii de pe Facebook-ul federal n-a întrebat când facem și noi un egal cu Madagascarul. Ar fi trecut drept ironie, iar profilul FRF e sobru de la un capăt la altul.

Conlucrare cu Statul întru modernizarea stadioanelor în vederea meciurilor de la Euro 2020. Am înțeles, să trăiți! Ce-am înțeles? Compania Națională de Investiții va plăti basculantele, iar FRF va tăia panglicile. Apoi, aducerea bugetului la zero. Păi, parcă „guvernarea Nașu'” lăsase vreo șase milioane de euro în conturi! Sau poate nu lăsase și e vorba doar despre moștenirea dezastruoasă.

Măsură sau asupra de măsură?
Nimeni n-a întrebat, de exemplu, de ce n-au fost schimbați toți antrenorii care au ratat calificările la juniori, ci doar unii dintre ei? De ce nu s-a procedat cu aceeași măsură? Sau, poate, cu aceeași asupra de măsură? Sau de ce, tot de exemplu, o persoană, Sandu Tăbârcă, e coordonatorul întregii activități de juniori, fiind,concomitent, selecționerul lotului 2000. Ca să se coordoneze inclusiv pe sine, pesemne. Sau de ce referenții zonali, niște persoane altfel onorabile și de o necesitate practică indiscutabilă, nu mai sunt doar vreo 20, ci 45, câte unul pentru fiecare județ, plus trei pentru Capitală? Nu mai sunt referenți zonali, ci județeni, deși pentru profanii care citesc pot trece și drept referenți electorali, pentru că mai e doar un an și vin alegerile. Sau de ce n-a întrebat cineva, măcar așa, într-o doară, de ce naiba ne-a bătut Polonia cu 3-0 la București?

Ținta
N-avea niciun sens alterarea rotundelor „answers” federale cu niște „questions” lipsite de bonton. Iar cine a avut răbdare să parcurgă sesiunea Q&A până la coadă nu putea rămâne netușat de patetica încheiere. Prezidentul privește și țintește întotdeauna în sus, numai în sus. „Ca la tir cu arcul”, am încheiat citatul. Numai că acolo trebuie să înfigi săgeata în mijlocul țintei, nicidecum în cer.