Încă un român a ieșit din grupe. Ovidiu Hațegan
Ca și echipa națională a României, arbitrul care ne-a reprezentat la Euro 2016 a avut un traseu meteoric. Ca și unii dintre "tricolori", nici el nu-și reproșează nimic
A ieșit din grupe, adică a fost trimis acasă. Dublul sens al expresiei „a ieși din grupe”, adică a ieși spre a merge mai departe în competiție sau a ieși pe traseul către aeroport (în grupe n-ai cum să rămâi, ele, inevitabil, se termină!) a avut absolut același sens pentru Ovidiu Hațegan,ca și pentru echipa națională. Către aeroport! Inclusiv reacțiile sale seamănă cu cele ale multora dintre internaționalii români după meciul cu Albania. A fost un turneu reușit, nu ne reproșăm nimic, trebuie să avem răbdare și să muncim mai mult. Parcă vorbea Tătărușanu după ce uitase să iasă pe centrări. Sau Chiricheș, în conferința de presă pe care a convocat-o ca să arate că nu trebuie neapărat să taci ca să nu spui nimic, o poți face foarte bine și vorbind. Mai lipsea ca Ovidiu să ne spună că vrea concediu, ca Iordănescu!
Și Rainea mai greșea
Nu-și reproșează penalty-ul nedat Irlandei în meciul cu Italia. Ok, în regulă, nimeni nu i-l reproșează, n-a fost cel mai clar penalty din lume. Nici Velasco Carvallo nu-și va reproșa vreodată penalty-ul neacordat portughezilor la faultul mult mai clar al croatului Vida asupra lui Nani. Dar, probabil că spaniolul nu va „ieși din optimi”, ci va rămâne în galeria arbitrilor de mare valoare, de care Collina se va folosi întotdeauna la finale și la alte meciuri grele. Apropo de Collina. Scoteți-vă din cap că Hațegan n-a dat acel penalty împotriva Italiei pentru a nu-și supăra șeful italian! E adevărat, acum trei, patru decenii, când președintele UEFA era Artemio Francchi, nea Nicu Rainea, fie-i amintirea mereu împrospătată, mai închidea ochii la câte o talpă a lui Gentile. Dar acum sunt alți ani, alt mileniu, problema nu se mai pune atât de patriotic. Ovidiu n-a dat penalty pentru că n-a considerat că trebuie dat, fără alte explicații. Ba da, doar cu una, dar esențială. Rainea, chiar dacă mai trecea cu vederea niște crampoane pe tibie, era delegat mereu, întruna, pentru că era arbitru mare de tot. Ceea ce Hațegan nu e. N-am zis că nu e ÎNCĂ, pentru că e limpede convingerea că nici nu va fi vreodată.
Învățați, învățați, învățați!
E la modă să spui că vrei să înveți, să te perfecționezi continuu, să ai răbdare, să câștigi experiență. Discurs milenarist, de bonton, dar gol de orice fel de mesaj. Placă pusă nu la pick-up ul de pe vremea lui Rainea, ci la MP3 Player sau la i-Pod. Suntem în 2016, ce naiba! Alură slim, puțină engleză, discurs de lemn dat cu baiț contemporan. Voi face, voi drege. Sau vom, pentru că discutăm despre întreaga brigadă, cu asistenți, adiționali și cu rezervă cu tot. În vremurile noastre se muncește în echipă și se greșește în echipă. Firește că responsabilitatea se împarte, în numele spiritului colectiv, la mai mulți.
Pentru Hațegan va urma Olimpiada. Rio, cercurile olimpice, Pierre de Coubertin. Important e să participi. Drumul spre globalizarea completă a mediocrității trece prin nisipul Copacabanei. Își dorește să „rămână măcar la faza optimilor”. Iarăși un sens dublu. Să fie oprit pentru un meci din optimi sau să se limiteze la această fază? Mileniul trei și-a pierdut cuvintele, fiind cotropit de simboluri. Mp3, i-Pod. Atâtea inițiale și liniuțe!
Ok, Olimpiada, am înțeles! Dar în campionatul intern, vegheat de un Vassaras atât de plin de mirodenii, Ovidiu va performa pe la Chiajna, Voluntari sau Mediaș, în niște meciuri de conservare a statutului „Elite”. Greul va fi dus, ca și anul trecut, de Tudor și, mai ales, de Balaj. Ei vor despica meleurile derby-urilor, în vreme ce Ovidiu va avea mereu gadget-urile pe on, în așteptarea unor competiții importante, turnee reușite la care va învăța enorm și nu va avea ce să-și reproșeze.