Ziua cînd locul opt ne ține de cald

Prin defensivă și prin ceva matematică, astăzi vom fi capi de serie la tragerea la sorți pentru CM 2018

Cei mai ironici din fire au tratat problema cu un zîmbet, cei radicali și principiali s-au arătat de-a dreptul indignați. România n-are cum să fie pe locul 8 la fotbal în lume nici dacă în loc de legea ofsaidului se aplică legea transhumanței. Știți, noi cu ciobanii (nu rîdeți!), cu oile, cu mulsul…

Un val de reguli sănătoase de conviețuire a străbătut mediul înconjurător al fotbalului. Indignarea că ni s-a dat ceva nemeritat a erupt din piepturile celor educați în spiritul clasificării lucrurilor după întregul și după rotundul lor, nu după niște principii neeuclidiene ale unei matematici absurde, aplicate de diverși neiezuiți de la FIFA și, da, de unii și mai neiezuiți de la Coca-Cola, robi ai principiilor marketingului și globalizării, în baza cărora în curînd se vor strădui să aducă la Mondiale, deodată, Groenlanda și Insula Paștelui.

Da, întrucîtva au dreptate moraliștii. În România fotbalul deține cele două defecte fundamentale, care probabil că se leagă unul de celălalt. Adică e sărac și corupt. Generator de deținuți, slab valoric, fără terenuri, fără mingi, fără toalete ecologice. Susținut pe alocuri de Stat, măcinat de insolvențe, falimente, jocuri murdare. Incapabil să producă niște juniori decenți, obligat să-și exporte copiii talentați la cluburi occidentale încă de la 14-15 ani. Și-atunci, cum naiba să fie România pe locul opt, ba mai mult, de săptămîna viitoare să urce pe șapte, prin niște chichițe matematice al căror algoritm ne scapă?!

Rezumînd, fotbalul din România n-are cum să fie vreodată pe locul opt în lume. Și nici nu este. Pe acel loc se clasează doar echipa națională a României. Chestia aceea galbenă, inestetică, defensivă, care ridică fortificații la Atena, se chinuie la Ploiești cu Insulele Feroe și bubuie mingile peste turnurile gotice ale stadionului-șantier din Belfast. Acea reprezentativă antrenată scrîșnit de Pițurcă și cazon de Iordănescu, două persoane mereu posomorîte, mai neatractive chiar decît fotbalul pe care-l propun. Doi meșteri de modă veche, un fel de breslași ai apărării, cărora puțin le pasă că o țară întreagă, încercînd să le consume operele, face indigestie imediat după imn.

Acest stil economicos, trist, complet necomercial ne va pune astăzi în prima urnă valorică de la Sankt Petersburg. Sau de la Leningrad, e același lucru, așa se spunea pe vremea cînd îndoctrinaților Pițurcă și Iordănescu li se prelucra în cantonamente puterea Sovietelor, la învățămîntul politic obligatoriu.
Așadar, grație acestei urîțenii (grație urîțeniei, ce formulă absurdă!) vom evita în viitoarele preliminarii Germania, Belgia, Olanda, Portugalia, Anglia sau Spania. Cu greu am fi putut ridica pretenții în fața vreuneia dintre ele, cu toate cazematele noastre. Ce-i drept, putem da peste Italia, Franța, Danemarca sau Cehia, dar nu-i chiar același lucru. Cum n-am mai fost la Mondiale din 1998, adică de pe vremea cînd eram blonzi, poate reușim să mergem acum, așa urîți cum sîntem.