După 19 ani, las scrisul. O fac pentru a mă proteja de eroziune
Am semnat primul material în presa scrisă în octombrie 1991, la meciul cu Scoţia. Am bătut cu 1-0, Hagi a marcat din penalty, iar eu am făcut un reportăjel de atmosferă, din mijlocul suporterilor scoţieni, rupţi de conţinutul sticlelor pătrate din buzunare. Îmi luasem de acasă, într-o geantă, ditamai radiocasetofonul cu baterii R6, să le înegistrez reacţiile. Am stat în peluza din spatele porţii în care a marcat Gică. Scoţienii au spus fuck şi cam atît.
A doua zi am dat fuga la chioşc să văd dacă mi-a apărut textul. Am răsfoit febril săptămînalul “Fotbal plus”, unde debutam. Da, undeva, într-un colţ, era o ştire, semnată de mine. Că scoţienii au înjurat. Pentru asta mă cărasem prin tramvai cu casetofonul în spate!
Fotbal Plus, Sportul românesc (să trăiţi, nea Mitică Dragomir, că ne-aţi dat serviciu în centru), ProSport (ave, Tolo, vorba lui Traian Ungureanu, dacă nu-ţi venea ideea, mai stăteam cîţiva ani în plumb, în Brezoianu), în fine, Gazeta Sporturilor. Plus televiziuni, plus comentarii de meciuri, la care recunosc că nu mă prea pricep, plus sute de studiouri de noapte cu Marcel Puşcaş, Radu, Sile, Emil, Cosmin, Bogdan. Prietenii, ani alături.
De aproape 18 ani sînt în aceeaşi echipă. Cu Ovidiu Ioaniţoaia, pe care l-am sunat ieri cu strîngere de inimă să-i spun că plec. Cu Andrei Vochin, cu Cristi Geambaşu, cu care cred că am petrecut mai multe ceasuri împreună decît cu nevastă-mea. O am pe Maria în faţă, pe Emil Mierlă în stînga. Am început să par un orb care merge prin viaţă şi prin carieră fără să se mai uite, pentru că ştie locurile la perfecţie.
Riscurile continuităţii
Despre continuitate se vorbeşte mereu cu silabe de aur. E o virtute, fără îndoială. Cînd eşti virtuos, rişti însă să devii uzat. Presa e un domeniu care toacă. Ar trebui să fii tot timpul proaspăt, inventiv, interesant, chiar dacă te doare măseaua, ai copilul bolnav sau tocmai ţi-a tamponat unul maşina la stop. Chiar dacă nu se întîmplă nimic din toate astea, tot rişti să devii plictisitor. Capacitatea umană de a veni zilnic cu ceva nou are limite. Simt că le-am atins, le atinsesem mai demult, dar mi-era nu ştiu cum să recunosc asta. După 40 de ani, te baţi cu timpul şi cu kilogramele. De burtă poţi să scapi, de ani nu! Plus că mai e şi criza. Gazeta încă n-a fost atinsă, însă, vorba lui Ovidiu Ioaniţoaia, 2010 va fi un an aşa şi aşa. Mult mai greu decît 2009, dar infinit mai uşor decît 2011.
Om din fotbal, nu de fotbal
Unde plec? Acolo unde am fost solicitat. Victoria Brăneşti, vreo 20 de kilometri de Bucureşti, în direcţia Lehliu. Locul 1, Seria 1, liga a doua. O prietenie de aproape 20 de ani cu Ilie Stan ( o să vă convingeţi în curînd că vede doar fotbal 24 de ore din 24), de cînd el era tînăr fotbalist, iar eu tînăr reporter, m-a determinat să fiu de acord. I-am cunoscut pe oamenii de acolo şi am încredere în ei şi în proiectul lor, adică al nostru. Într-o societate în care majoritatea lucrurilor merg în jos, sau în cel mai bun caz stau pe loc, Brăneştiul a urcat şi urcă. Mă duc să-l împing şi eu puţin din spate.
Salvez, închid fişierul, dar ţin ochii deschişi. Nu vreau să se umezească, aşa că-mi amintesc ce-a zis poetul Gării de Nord, din filmul lui Nae Caranfil: “Viaţa e complexă şi are o serie de aspecte“. Pa!
“Gazeta şi presa sportivă în general pierd un ziarist de clasă, o adevarată enciclopedie în materie de fotbal. Vreau să sper că Buză nu va regreta niciodată decizia de a se retrage!”
Ovidiu Ioaniţoaia, director Gazeta Sporturilor
223 comments ↓
Pagini: [12] 11 10 9 8 … 1 » Afiseaza toate comentariile
Draga Aline iti doresc mult succes in activitatea ta[noua] pacat ca n-o sa te mai vad asa de des la tv dar poate o sa mai apari sporadnic la vreo emisiune reprezentand noul tau club.Iti doresc mult succes.
Pai si eu acuma pe cine mai injur? Succes, Domnule Buzarin!
Bafta in noul proiect! Oricum erau foarte putini ziaristi de sport in presa romaneasca,acum o sa fie si mai putini! Nasol! Asteptam sa se afirme noile generatii!
…cam tarziu sa schimbi macazul dupa 19 ani de condei, dar e bine si atunci daca ai chemare in alta parte. Cum Dan Bitman a ajuns la finante, nu m-as mira sa deveniti antrenor chiar. In Romania orice e posibil.
Fac insa pariu ca veti reveni candva, pe undeva, cu scrisul!
Citez : “Sportul românesc (să trăiţi, nea Mitică Dragomir, că ne-aţi dat serviciu în centru)”
Cand vad asa comentariu, mai ca imi vine sa plec din tara asta ! Si sunteti cu miile din astea, ca sa nu zic milioane .
Este o pierdre pentru gazetaria sportiva de la noi. Un adevarat profesionist, intr-o lume a jurnalismului plina de mediocritate si amatorism. Un ziarist intransigent, vocal, care spunea mereu ceea ce gandea, chiar cu riscul de a deranja. Multumim Alin Buzarin si mult succes in noua activitate.
Draga Alin Buzarin,
Primul meu gand ,la aflarea primei fraze din acest ultim tau articol a fost sa te tachinez pentru acel inimitabil avant oltenesc de care intotdeauna ai dat dovada.
Iesirea ta din scena inspre Victoria Branesti, via Lehliu, la ultima fraza ; dovedeste inca o data pitorescul (oltenesc) al situatiei. Iar faptul ca “Viata e complexa si are multe aspecte” dovedeste inca odata cat adevar au pus marii Evgheni Ilf si Ilya Petrov in gura la fel de marelui Ostap Bender.
Intr-o mare gri a “jurnalistilor sportivi” vizibil corupti, incalciti sau pur si simplu imbecili care scalda neostoit o aiuritoare limba de lemn tu ai fost mai mereu o pata de culoare. Cu mici amendamente stilistice ti-ai meritat mai mereu locul in pagina editoriala a Gazetei Sporturilor. Un minunat loc unde articolul se transforma in cronica, iar cronica in poezie. O zona nefrecventata de marea majoritate a microbistilor cu creieri spalati de atotputernica limba de lem pe care am pomenit-o mai sus. Bafta pe noul drum !
Un editorialist pe care il tin minte! Pana la urma cu asta ramai de pe urma ziaristicii - te tin minte sau nu cititorii. Ei bine, eu imi voi aminti de tine. Nu ai fost… rau ca jurnalist, dar mult mai bun decat cei ale caror nume nu mi le amintesc :D. Bafta multa in noul proiect si noroc in celelalte aspecte ale vietii!
drum bun spre ROMANICA
ma bucur k in ceasul al 12-lea ai realizat k nu prea ai treaba cu comentariul la meciuri…
incercam sa iti spunem asta de vreo 2 ani….
pana la urma ai realizat si tu
nu prea te-am citit da…
oricum, bafta….
cred ca citatul corect era “viata e complexa si contine multe aspecte”…apoi ai dreptate, la teve nu te pricepi…ca ziarist de sport esti ok…noua postura reprezinta visul multora dintre microbisti:sa activeze in fenomen.si eu as fi facut la fel…in rest iti/ va doresc bani la club si fara scandaluri …de presa
“Viata-i complexa si are unele aspecte ” …Filantropica !!!.By the way nu a fost poetul Garii de Nord, a fost unul din cei doi raketi :).Multa bafta si …hai Branestiu’!!!
Un cititor
Well my friend, va fi mai goala presa sportiva fara tine!
Cu bunele si relele tale!Pe cine o sa mai acuz eu de infatuare?????:)(E bine ca ai bagat si citatul lui nea Ovi:))
Din pacate nu sunt de acord cu tine!
Tu esti jurnalist si asta trebuia sa ramai!Ioan Chirila a fost doar jurnalist(si scriitor pe alocuri).
S-ar putea ca proiectul tau sa nu reuseasca si atunci iti va fi infinit mai greu sa te intorci!
Oricum bafta in tot ce faci!
Buzarine nu vi in Canada mie tare dor sa ne vedem!!!
Hai CFR!!!
Domnule Buzarin, dvs si ceilalti editorialisti de la GSP formati o echipa de mare valoare, pacat de directia gresita in care merge acest ziar din ratiuni de marketing.. V-am citit intotdeauna pe nerasuflate articolele si regret sa aud ca renuntati la scris (cel putin pentru moment). Mult succes in noua provocare!!!
Go planet, go!!! Spinning around and never come back !!!!
Drum bun si cale batuta! Este cea mai buna stire citita in GSP in ultimul timp. Bine ca pleci! Dar pleci din toata presa? Si din televiziune? Si din radio? Nu de alta, dar ca sa stiu daca merita sa ma bucur. Ca am o strangere de inima ca o sa te vedem la ProSport.
Robert, salut. Am stat 10 ani in Troy, acum stau in Rochester Hills de 6 ani.
Da-mi un mesaj la :
livamsip@wideopenwest.com
Poate ne vedem si auzim.
Il stiu pe Buza din ‘90, am fost colegi si buni prieteni 3 ani la Sportul rosu. Ne-am rvazut ultima oara acum 2 ani, cind am fost in tara.
Noroc.
emotionant..pe bune! bravo!
imi place, imi placea…sa te aud vorbind de fotbalul de alta data, pentru ca vb lui OV.I, esti o enciclopedie de fotbal. la revedere, ramas bun, ne vedem in divizia A…
da-i format c:/
Pagini: [12] 11 10 9 8 … 1 » Afiseaza toate comentariile
Leave a Comment