RAPID ↓

E timpul ca Rapid să renunţe la atitudinea “singuri împotriva noastră”

Titlul se joacă. În 14 zile, în patru etape, Rapid are în continuare şanse matematice să devanseze CFR-ul. Şansele pe hîrtie nu sînt contrazise decît de realitatea remizei cu Tg.Mureş. Ăsta e fotbalul, iei gol în minutul 94! Da, dar nu e doar fotbal, lasă să se înţeleagă oficialii giuleşteni. Mai e şi conspiraţia ocultă a restului lumii împotriva farmecului vieţii.

Cu trei zile înainte, Lucescu jr. acuza discret conducerea clubului de sabotaj: “Nu avem bani de deplasări!”. Apoi acuza, tot discret, regulamentar, LPF-ul că persecută Rapidul. După victoria la limită cu Astra, preşedintele Zotta muta cu totul responsabilitatea în tabăra rivalilor de la CFR. “Titlul de campioană? Păi, o să avem şanse reale, cînd Hadnagy nu o să mai iasă aşa la centrare, ca să cîştige CFR-ul!”. Logic aşa! Rapid va cîştiga Liga doar dacă rivalele abandonează lupta pe toate fronturile încă din start.

Pînă să auzim explicaţiile cu şansele care depind de alinierea planetelor, de cotaţiile Bursei din Tokyo, de poziţionarea feng shui a clubului din Gruia, s-a înfăţişat ochilor care vor să vadă gafa lui Marcos Antonio, alias Hadnagy de la Rapid. Situaţia are comicul ei. Sau, ca să nu deviem de la slogan, farmecul ei poliţist. Exact ca într-un roman cu detectivi, cel pe care nu l-ar bănui nimeni, nici măcar el însuşi!, este făptaşul.

În cursa spre titlu, echipa din Grant şi-a pus piedică singură. Şi nu o dată. Şicane au fost etapă de etapă. Începînd din vara anului trecut, cînd finanţatorul Copos a decis să transfere doar jucători liberi de contract. Apoi a constatat că n-are atacanţi. Trecînd prin meschinul scandal pentru chiria stadionului, ajungînd la fricţiunile dintre galerie şi jucători, dintre jucători şi patron, dintre patron şi antrenor, dintre preşedinte şi patron, dintre preşedinte şi fostul preşedinte etc, etc, pînă la exasperantul 1-1 cu FC Basorelieful.

Mărunţişuri, necazuri de rutină în activitatea unui club profesionist. Dar felul în care s-au raportat la ele conducătorii şi echipa a decis locul în clasament al Rapidului. Prea multă concentrare pe intenţiile altora şi prea puţină pe intenţiile proprii. Ce vrea Rapid, pînă la urmă? Să-şi demaşte adversarii ori să-i învingă şi să ia titlul?

Poate că e vremea unei alte devize decît “Singuri împotriva tuturor”. Una din care să lipsească “împotrivă”. Cînd s-a luptat Rapid pentru ceva, nu în ciuda cuiva sau a ceva? În fotbalul românesc, echipa din Giuleşti merită mai mult decît de rolul de Gică Contra al campionatului. De atîtea ori, în ultimii ani, s-a aflat atît de aproape, dar, pe ultima sută, a cedat ori s-a resemnat din cauza “tuturor”.

Nici polemicile înainte de Rapid - Steaua nu mai sînt ce-au fost! Acum se numesc “prelegeri”.

La capătul unei săptămîni memorabile pentru fotbal, după ce o planetă întreagă de microbişti s-a emoţionat la aplauzele cu care fanii Barcelonei şi-au răsplătit învinşii, ne aşteaptă un derby în Liga 1. Presiunea asupra Rapidului şi a Stelei, fotbalistic vorbind, vine din această vecinătate cu două meciuri intense, care rămîn pe retină. Restul presiunilor vin din alte direcţii.

Mihai Stoica, de pildă, a găsit de cuviinţă să-i întărîte pe fanii rapidişti: că nu ştiu limba română, că fac “lucruri grave”, că se teme să nu fie scuipat şi/sau incendiat din tribune etc, etc. Meciul a fost catalogat de risc maxim, în jurul stadionului vor fi mobilizaţi peste 400 de jandarmi. Dacă managerul Stelei continuă să facă atmosferă, probabil se va impune dublarea efectivelor. Sau, varianta economică, va fi trimis doar un pompier, care să-l păzească pe inflamabilul MM de el însuşi.

De ce să agiţi spiritele deja agitate? Fotbalul nostru trebuie să tindă spre spaţii largi, respirabile. Spre stadioane de 99.000 de locuri, pline ochi. Spre un Camp Nou care-şi aplaudă favoriţii la înfrîngere. Ăsta e idealul. Pînă una, alta, ne concentrăm pe spaţii mici, de mărimea unui banner, pe marginea cărora se dezbate, aiurea, Gramatica Academiei de Specialişti.

Mihai Stoica aşa a înţeles să-şi facă datoria de manager. A identificat punctul forte al adversarului, publicul din Giuleşti, apoi l-a atacat fără scrupule. Şi fără rost. Pentru galeria Rapidului ar trebui să fie amuzant, nu enervant.

Mihai Stoica le reproşează lipsa de anvergură intelectuală (”Cred că au făcut limba română cu profesorul de traforaj!”). Pe cînd finanţatorul Vasluiului, dator cu o părere despre derby, se declară “obosit” de tiparul intelectual al lui Răzvan Lucescu: “Joacă prea mult rolul lui Moromete. Are aşa o putere de disimulare pe care greu puteam să o găsesc la un intelectual de talia lui”.

Treaba asta, cu limba şi literatura română la derby, devine “după facultăţi”, cum ar zice ţăranul din Siliştea-Gumeşti. În altă ordine a etapelor naraţiunii, cine s-ar fi gîndit că e un derby în familia Moromete, de vreme ce “Nilă” joacă la Steaua?
Merită remarcată totuşi capacitatea de divagare a şefilor din Liga 1, gata să abată subiectul discuţiei de la fotbal spre orice altceva: de la educaţie tehnologică la subiectele de Bac. În tradiţia bună a campionatului nostru, Rapid şi Steaua vor arăta tot ce pot în derby-ul de duminică. Şi vor juca la spectacol, în ritm cu fotbalul acestei  săptămîni. Altfel, nu-i exclus să descopere că publicul românesc nu mai are răbdare cu echipele lui.

Să sperăm că vom avea ce aplauda. În afară de calitatea intrinsecă a cratimelor din discursul extrinsec, străin de cauză, al conducătorilor.