Când sinecura premiază impostura

„Federaţia Română de Arte Marţiale mi-a adus la cunoştinţă problema cu care aceasta se confruntă: imposibilitatea de a participa la Campionatul European de Karate SKDUN, eveniment ce se va desfăşura la Nuremberg (sic!), în Germania, în perioada 1-3 aprilie 2016”.

[…]

„Federaţia Română de Arte Marţiale mi-a adus la cunoştinţă problema cu care aceasta se confruntă: imposibilitatea de a participa la Campionatul European de Karate SKDUN, eveniment ce se va desfăşura la Nuremberg (sic!), în Germania, în perioada 1-3 aprilie 2016”.

Aşa începe o interpelare adresată MTS, în martie 2016, de către deputatul PNL Roberta Anastase. „Problema” era că MTS nu autorizase participarea la această competiţie.

Europeanul pentru pietoni 

Până la urmă, autorizaţia a fost emisă şi delegaţia-mamut de 115 sportivi a pornit spre Nurnberg. Pe 1 aprilie încă se afla pe drum, conform unei intervenţii în direct la o emisiune TV. În fruntea plutonului era Aurel Pătru, preşedintele Federaţiei Mondiale de Karate SKDUN, vicepreşedintele Federaţiei Române de Arte Marţiale, FRAM, şi, nu în ultimul rând, antrenor principal al lotului.

Concursul s-a desfăşurat într-un anonimat absolut, cu tribunele goale, într-o sală de sport închiriată în Nurnberg. Miuţele din curtea şcolii sunt evenimente cu audienţă planetară în comparaţie cu acest campionat pe persoană fizică. Competiţia a fost, previzibil, dominată de români, atât cantitativ, cât şi valoric. Pătru a şi organizat, a şi participat, ca antrenor principal, a fost şi suporter, pentru că a avut rude printre concurenţi. Soţia şi fratele lui sunt antrenori, iar fiica, sportivă.

Marea luptă pentru podium s-a dat cu bulgarii, care au apucat şi ei câteva medalii. Au concurat şi câţiva sârbi, câţiva maghiari. Pe foile de concurs apar şi un belgian, un rus, un ceh, un bielorus. Nu vorbim despre delegaţii naţionale sau despre preliminarii, ci despre un campionat unde eşti direct calificat dacă te înscrii.

O medalie la jumătate de oră

Delegaţia lui Pătru a cucerit un stufos buchet de 108 medalii, într-o zi şi jumătate, cât a durat efectiv concursul. Cam două medalii pe oră, un randament la care alte sporturi nici nu visează. La Europenele sau la Mondialele de gimnastică, se câştigă, de pildă, 42 de medalii în total.

Rezultatele acestui duel româno-bulgar au fost publicate şi pe site-ul Federaţiei de SKDUN din România. Dar pe site-ul Federaţiei Mondiale, skdun.org, „sunt disponibile doar pentru membri”. Miniştrii sportului din România nu le pot vedea. Dar trebuie să le premieze, altfel sunt interpelaţi de guler în Parlament. Forul suprem al SKDUN are sediul în Ungaria, la Eger. Pe lângă rezultate şi numele sportivilor, ţine la secret şi lista cu ţările membre sau cu persoanele din conducere.

La aşa recoltă de aur, argint şi bronz european, MTS nu putea rămâne indiferent. Fără să mai fie nevoie de presiuni din Parlament, ministrul Dunca a aprobat, în noiembrie, premierea cu 395.620 de lei pentru acest European-fantomă.

Cinste lor, cinste şuşelor! 

Domnul Pătru şi compania au perseverat şi au obţinut şi mai multe medalii la Mondialul de SKDUN din Bulgaria, în 2017, şi la CE din Serbia, din acelaşi an. În martie, ministrul Ioana Bran a deblocat cu surle şi trâmbiţe premierile, iar federaţia domnului Pătru a încasat 595.584 de lei, respectiv 629.374 de lei pentru participarea la cele două turnee.

În şase luni, statul român a dat pentru SKDUN în jur 1,7 milioane de lei, aproximativ 350.000 de euro. Şapte federaţii de karate sunt în România. Adică, estimativ, dăm peste 2 milioane de euro pe an, printre altele, şi pentru asemenea şuşe invizibile. 2 milioane de euro, mai mult decât bugetul gimnasticii, al scrimei sau al handbalului.

Suntem celebri peste Dunăre

Ce câştig are contribuabilul din finanţarea acestor sporturi misterioase, care organizează competiţii obscure, cu rezultate confidenţiale? Turneul de după uşă de la Nurnberg a făcut cunoscut numele României cel mult în Bulgaria. Acum ştiu şi ei cu cine se învecinează, că Dunărea-i mare şi se vede tremurat sau cu purici pe celălalt mal.

În toamnă, MTS îşi propusese să schimbe radical criteriile de finanţare a ramurilor sportive. Le-a schimbat, după cum se ştie, pe ici, pe colo, prin punctele superficiale. Actuala conducere a MTS insistă să deconteze orice listă cu rezultate care aselenizează la ghişeu, fără să verifice dacă acele competiţii sau acei sportivi chiar există, dacă nu cumva e vorba despre o tentativă de fraudă de la bugetul de stat. E suficient să te uiţi pe Internet, pe site-ul skdun.org, ca să-ţi pui întrebări. Când e vorba de banul public, MTS se pare că are doar răspunsuri.

Desigur că există şi oameni oneşti în federaţiile de arte marţiale. Dar, tocmai pentru că sunt oneşti, nu vor pretinde de la noi să premiem şi farse cu iz penal.