Au pus şi „stejarii” pe butuci

Încă o premieră istorică marca Petrache – Morariu: fără România la Cupa Mondială de rugby

„Astăzi rugbyul românesc a pierdut tot”, a scris căpitanul „stejarilor”, Mihai Macovei, pe Facebook. România a fost depunctată şi ratează Cupa Mondială, pentru că a folosit un jucător neeligibil din Tonga.
World Rugby a depunctat, din acelaşi motiv, Spania şi Belgia. Şi cu asta, forul internaţional a tăiat nodul gordian şi a rezolvat dilema rejucării meciului de la Bruxelles, rejucare cerută zgomotos de iberici, după arbitrajul nefericit al lui Vlad Iordăchescu.

Forul european, Rugby Europe, condus de Octavian Morariu, a sancţionat doar comportamentul agresiv al rugby-ştilor spanioli, cu suspendări de până la 43 de săptămâni.

World Rugby n-a trecut însă cu vederea ofensa. Pentru că despre o ofensă este vorba. Despre o invitaţie la complicitate. Despre riscuri de imagine şi credibilitate. Sigur că lumea rugby-ului nu pluteşte pe un nor imaculat, departe de intrigi şi calcule omeneşti. Sigur că Alin Petrache, şeful FR de Rugby, Iordăchescu şi Morariu nu sunt singurii întreprinzători din domeniu.

Doar că lor le lipseşte măsura. Iar întreprinderile lor nu sunt numai la limita regulamentelor şi a moralei, sunt şi insulte aduse inteligenţei. Cei trei care au speriat rugby-ul au „lucrat” Spania cu o lucrătură atât de groasă, că s-ar ruşina şi căţeluşul cu părul creţ că jură strâmb.

Cooperativa ovală
Nu doar calificarea la Cupa Mondială a pierdut-o rugby-ul românesc, a pierdut şi respectul pe care l-a câştigat muncit, pe teren, cum amintea Mihai Macovei. „Stejarii” nu pierduseră toate şansele la calificare, când Morariu şi Petrache au decis să lase acest obiectiv în seama unui arbitru. Au izbutit, până la urmă, doar să lege o tinichea de tricolor.

FR de Rugby anunţă că face apel la decizia World Rugby. România a utilizat un singur jucător cu probleme, dar a fost depunctată la fel ca Belgia, care a utilizat cinci, şi Spania, cu doi în neregulă. Da, dar Belgia şi Spania n-au utilizat jucători de la Rugby Europe. „Dezaprobăm cu tărie”, scrie comunicatul de pe site-ul federal. N-au fost luate în considerare „circumstanţele extraordinare”.

Au fost judecate exclusiv împrejurările ordinare: un român, din conducerea rugby-ului european, a trimis un român să arbitreze un meci de care depindea calificarea României. FR de Rugby ignoră oroarea şi povesteşte indignată cum a trimis „adrese de e-mail” în Fiji şi în Tonga.

Însăşi situaţia asta, apelul la naturalizări, e un semn că viitorul rugby-ului românesc a încetinit. Iar actuala generaţie s-a trezit, iată, sacrificată, printre altele, pentru că şefii Federaţiei n-au fost în stare să se conecteze la Internet. „Nu meritam asta”, spune Mihai Macovei. Până mai ieri, România era una dintre cele 12 ţări care au participat la toate ediţiile Cupei Mondiale, înfiinţate în 1987.

Mica ciupeală, marea dramă
Gata şi cu tradiţia asta. Ca şef la COSR şi urmaş al lui Morariu în funcţie, Petrache şi-a trecut în CV prima Olimpiadă fără echipa feminină de gimnastică. Lup tânăr, promite mult. Pare capabil să îngheţe palmaresul şi la o federaţie de arte marţiale.

Unde au greşit Morariu şi Petrache în disputa cu World Rugby? La fel ca Farfuridi şi Brânzovenescu, au crezut că pot „s-o dea anonimă”. Că metodele grosiere de succes pe plan intern funcţionează şi la scară largă, internaţională. Da, funcţionează o vreme, dar iese vopseaua mai repede din echipamente contrafăcute, jucători contrafăcuţi, arbitraje contrafăcute, statute şi regulamente contrafăcute, registre contabile contrafăcute.

Din pricina acestei mentalităţi de mici ciupitori a conducătorilor săi, suferă clasa muncitoare a sportivilor. Dacă nu erau subminaţi de Federaţie, „stejarii” ar fi jucat meciul de deschidere, cu Japonia, la Cupa Mondială 2019. „Păcat de generaţia asta”, a comentat Mihai Macovei, „omul care plachează şi un dinozaur”. Păcat, dar poate aşa nu vor mai fi batjocorite alte generaţii. Poate că, învăţând lecţii pe durere, înţelege şi sportul românesc că are nevoie de altfel de lideri.