Primar generos, în semicerc vicios

După fotbal, banii cetăţenilor din Sectorul 1 se duc şi la handbal. La handbal în general, nu neapărat la handbalişti

În iulie anul trecut, primarul Sectorului 1 plănuia să dea în jur de 2 milioane de euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Proiectul n-a trecut de votul Consiliului Local, iar Dan Tudorache s-a reorientat spre alte prize divine la electorat, cum ar fi fotbalul. În vară, s-a ocupat de proiectul Academia Rapid şi a promis solemn că Sectorul 1 va deveni „capitala sportului românesc”.

Săptămâna asta, Tudorache a anunţat, în cadru festiv, semnarea unui parteneriat cu Federaţia Română de Handbal şi cu COSR. Din bugetul Sectorului 1 vor fi construite o sală de sport „cu cel puţin 3.000 de locuri”, un bazin de înot, vor fi renovate căminele pentru sportivi şi sala „Lucian Grigorescu” din Complexul Floreasca.

Spital local, handbal naţional
„La Primăria Sectorului 1 nu se pune problema banilor!”, a dat asigurări Dan Tudorache. Numai când trebuie rezolvate mărunţişuri de-ale cetăţenilor apar stinghereli financiare. Şi-atunci e de vină opoziţia din Consiliu, care „blochează, blochează, blochează”. Pentru Spitalul de Arşi, Tudorache a refuzat să aloce fonduri, pentru că „e spital naţional”. El vrea „un spital local”, strict pentru bolile locuitorilor din sector.

Cu handbalul, ei bine, cu handbalul e o altă discuţie. „Noi suntem obligaţi să investim în sport”, a insistat Tudorache, la anunţul asocierii cu FRH şi COSR. Datele financiare ale înţelegerii plutesc în ceţuri filantropice, „avem doar un calcul estimativ”. Acum doi ani, FRH a decis să solicite CNI bani pentru renovarea Sălii Floreasca. Proiectul s-a pierdut pe drum, fără regrete.

Se ştie, CNI renovează, CNI dictează caietul de sarcini. Există, fireşte, şi varianta accesării de fonduri europene, dar controlul asupra investiţiei ar fi şi mai riguros. Banii cetăţenilor din Sectorul 1 nu pun prea multe condiţii. Investiţiile în handbal ale Primăriei Sectorului 1 vizează înfiinţarea unui Centru Naţional Olimpic pentru Juniori, în cadrul Colegiului Tehnic Media.

Sportul, sac fără facturi
Noutatea cu acest centru din Bucureşti, a precizat şeful FRH, Alexandru Dedu, e că, spre deosebire de centrele similare de la Braşov şi Iaşi, „nu are personalitate juridică”. Nu are nevoie de CIS şi nu va avea o echipă înscrisă în competiţiile interne.

Lipsa personalităţii juridice înseamnă că unul dintre asociaţi, Primăria, COSR sau FRH, va ţine contabilitatea şi statul de plată. Celelalte două centre olimpice au fost înfiinţate de FRH cu finanţare de la COSR. Acum banii vin, explicit, numai de la Sectorul 1. Deocamdată, e clar că se va investi în baza materială. Nu se ştie cum vor fi achitate celelalte cheltuieli: salariile antrenorilor, transportul, masa şi cazarea sportivilor.

FRH pune mobilierul
În 2015, când a înfiinţat Centrul Naţional Olimpic de Tineret de la Braşov, FRH a decis să-l populeze cu sportive de la Centrul Naţional de Excelenţă din Râmnicu Vâlcea. Jucătoarele au fost presate să accepte mutarea, altfel „sunt libere să meargă la cluburile de provenienţă”, explica Dedu, în Gazeta. Fosta conducere federală plătea indemnizaţii lunare de efort sportivilor din centre. Actuala conducere susţine că „nu are pârghiile legale”. De doi ani, aşadar, juniorii, „viitorii mari performeri”, cum îi alintă Dedu, nu au mai încasat niciun ban din cei prevăzuţi în contractele cu federaţia.

Primarul de la Sectorul 1 şi-a propus să cheltuiască pe infrastructuri sportive, foarte bine. Dar n-avea niciun farmec proiectul dacă nu conţinea în titlu „juniori, copii, performanţă”. De asta se impunea tovărăşia cu COSR şi FRH. Sportivii servesc ca butaforie în astfel de întreprinderi. Federaţia lui Dedu ar putea scoate un ban cinic, dar cinstit, închiriind, ca pe mobile, grupe de copii şi juniori pentru evenimentele primăriilor.

După ce a pus handbalul pe drumul cel bun, asfaltat, Dan Tudorache şi-a exprimat nădejdea că Sectorul 1 va avea şi „un liceu de fotbal”. Şi, de ce nu?, o catedrală locală sau o grădiniţă nouă.