Maria Andrieş

Într-o lume macistă este nevoie cîteodată de bisturiul observațiilor unei femei. Sexul slab? O glumă misogină

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Maria Andrieş
CNA şi pedeapsă

„În urma nenumăratelor plângeri de ordinul sutelor pe care le-am primit”, anunţa vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu, la sfârşitul lui octombrie, „Consiliul a analizat această situaţie”. Era vorba despre folosirea denumirii Steaua în loc de FCSB. După analiză, Consiliul a trimis […]

...

Taxa de unitate

Inspirat de cei 15 la sută în plus la buget, ministrul Sportului a şi venit cu două idei despre cum să cheltuiască surplusul. Ambele idei sunt legate de Centenarul Unirii. Multe vor fi legate la anul de Centenar, după principiul […]

...

Aşteptându-l pe Moş Martin

După eliminarea de la Mondial, selecţionerul Ambros Martin a lansat ideea că starea de bine reprezintă o perfidă piedică pentru echipa României. Poziţia de lider ne dezavantajează. În meciul cu Cehia, scor 27-28, care „a jucat foarte inteligent”, „tricolorele” au […]

...

Clubul Sportiv al Minciunilor

În timp ce Cristina Neagu trăgea echipa după ea spre „optimile” Mondialului, la CSM Bucureşti a venit Moş Photoshop. A decupat, a lipit, a colorat până a obţinut o informaţie demagogic corectă. Pe site-ul oficial, clubul Primăriei Capitalei anunţă că […]

...

Nunţi, botezuri, meciuri

LPF va introduce arbitrajul video din sezonul următor şi, „dacă nu vor fi probleme cu banii”, chiar din play-off. UEFA va include această opţiune în Regulile jocului, de anul viitor. Şeful Ligii a atras atenţia asupra costurilor, „noi vom încerca […]

...

Bufonii de la Operă

La fel ca Anglia, şi Italia şi-a vândut sufletul în mercato. Fotbalul-industrie nu crede în lacrimi patriotice

Permalink to Bufonii de la Operă
miercuri, 15 noiembrie 2017, 11:58

„Nu e apocalipsă, îi lipseşte măreţia biblică”, a comentat Andrea Monti, directorul Gazzettei dello Sport, absenţa Italiei de la CM 2018. Agonia valorică a „squadrei” a început de peste un deceniu. Ce nu le-a reuşit italienilor cu Turnul din Pisa le-a reuşit cu echipa de fotbal. Care, după finala de la Berlin, s-a tot înclinat, ca un monument paradoxal şi, într-un târziu, chiar a căzut, cu mare larmă şi bocet.

Perfizii scandinavi
Eşecul din barajul cu Suedia are cauzele lui punctuale, despre care puteţi citi pe larg în Gazeta: un selecţioner mediocru, un lot îmbătrânit şi inegal, lipsa „creierului” de la centru, lipsa dinţilor din atac. Dar prăbuşirea lentă a „azzurrilor” mărturiseşte, de fapt, despre încă un front pierdut de fotbalul naţional în faţa celui comercial.

Până acum, cea mai prestigioasă abdicare din elita turneelor finale le aparţine englezilor, cu antrenorii lor zaharisiţi, cu jucătorii lor rectangulari, cu „old boy” Rooney pe post de antierou. De la Euro 2016, Anglia a fost scoasă în şuturi de Islanda. Sărbătoare la Reykjavik, supărare la Londra, dar moderată. Fără batiste stoarse peste microfoane. La urma-urmei, fotbalul englez e bine mersi, mai prosper şi mai popular ca oricând. Cele mai scumpe drepturi TV sunt tot pentru Premier League, cel mai vizionat campionat din lume este tot Premier League. Doar „naţionala” a slăbit, s-a scofâlcit şi s-a smochinit, plătind tribut industriei transfrontaliere.

Triumful negustorilor
Interesele comerciale ale cluburilor intră tot mai abrupt în conflict cu interesele echipelor naţionale. Spania a reuşit să menţină echilibrul investind masiv în şcolile de fotbal, aflate în prelungirea cluburilor. Franţa a descurajat, fiscal, salariile nebuneşti. De aceea, cu excepţia PSG, cocoţată pe nisipuri mişcătoare şi aurite, echipele din Hexagon nu-şi permit caravane de stranieri.

În nesăbuitul fotbal italian, după cum ne-a luminat scandalul „Moggiopoli”, impresarii au mai multă putere decât antrenorii, jucătorii şi arbitrii la un loc. Sub vraja agenţilor de fotbalişti, presate de concurenţa din Europa, cluburile au mizat pe soluţii imediate, de import, nu pe cultivarea laborioasă a propriei pepiniere. Au ales ce-au ales şi naşii capitalişti din Liga 1. Doar că fotbalul italian a avut ditamai standardul de unde să cadă, pe când al nostru, doar s-a tolănit.

În sezonul după care Italia câştiga titlul mondial, 2006-2007, procentul jucătorilor străini din Serie A era de 30 la sută. În 2013, arăta o statistică din Gazeta, proporţia s-a schimbat: 53,8 la sută străini. În 2017, precizează Andrea Monti, procentul străinilor din campionatul Italiei a ajuns la 56 la sută.

Un pariu pe ruine
Ce au de făcut italienii, după cădere? Mai nimic. Vor schimba tardiv, dar pompos, generaţiile, bufonii cu clovnii. Limitarea numărului de stranieri e o măsură prea drastică. Dai în mercato, dai în „il calcio”. E ca şi cum i-ai lua Veneţiei carnavalul. „Suntem mândri, suntem puternici, ne vom aduna aşa cum am făcut mereu”, a spus Buffon, la despărţire. Vedeţi? Nu le trebuie soluţii. Trăiesc din osânza clişeelor. În orice caz, să tragem cu ochiul la ei. Nu ne-ar strica nişte ponturi pentru reconstrucţie.

Într-adevăr, nu e o Apocalipsă demnă de Scala din Milano cea a Italiei. E doar un faliment de operetă, îndelung mocnit, o poveste despre cerere, ofertă şi patriotism luat la bani mărunţi. Va dura o vreme să ne obişnuim cu ideea unui CM fără „squadra”. Apoi va trebui să exersăm o altă perspectivă asupra „granzilor”, mai puţin nostalgică, mai pragmatică. Şi să avem alte aşteptări de la Mondiale şi Europene. E de aşteptat ca în viitorul apropiat să vedem tot mai puţine mari naţiuni fotbalistice calificate. Iar favorite să fie „naţionale” care nu se bizuie pe o şcoală trainică sau pe un campionat puternic. Ci pe faptul că vedetele lor joacă meci de meci în Serie A sau în Premier League.

Comentarii (12)Adaugă comentariu

ionescu (8 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 13:16

s-o hi stafidit, smochinit & curmălit anglia, dar la cele 5 sau 6 turnee finale mondiale & europene pentru puștime care au avut loc anul ăsta, echipele angliei n-au fost mai jos de semifinale, ba chiar au câștigat 3 turnee din astea.

Carol K (247 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 13:20

Generatiile lui Rivera,Paolo Rossi,Maldini,Pirlo s-au dus,astia de azi sunt experimente nereusite la eprubeta fotbalului bazat mai mult pe atragerea de bani.Unde-s turneele finale cu 16(mondiale) si 8(europene)...Acolo erau competitia,selectia celor mai buni,performanta,spectacolul.Dupa ele venea si banul.Acum totulk se subjuga castigului,o sa ajungem sa mai inventam niste tari pe harta ca sa putem umple grila unor preliminarii viitoare de unde se vor califica primele 3 din fiecare grupa....Zeama lunga,moartea interesului,zero adrenalina,pana incep echipele mari sa se intalneasca intre ele deja te-ai plictisit si te lipsesti...Italia a luat-o pe urma Angliei.Macar asta are un campionat adevarat,ultraofertant.La italieni daca nu ia juventus o face Roma eventual Napoli,s-a terminat cu fotbalul spectacol din deceniile trecute,cele dominate de Milan sau Parma chiar si Inter.Rezultatele se vad,ratarea calificarii nu este o simpla intamplare,generatiile lui Rivera,Paolo Rossi,Maldini,Pirlo au apus in glorie,ceea ce vedem acum sunt niste clone inhibate de maretia celor dinaintea lor.

Adrian (3 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 13:48

Anglia, Germania, Italia si Franta au cel mai mare numar de fotbalisti legitimati, asadar tarile cu o cultura a sportului asimilata. Sauditii, rusii, chinezii etc, pe de alta parte, cumpara la bucata tot (PSG, Neymar, Inter, Milan) si fara indoiala vor privi asta strict ca pe o afacere. Rezultatul e ca, tinand cont si de magnitudinea economiilor primelor tari enumerate, intre care exista diferente (Italia nu e Anglia - economic), Olanda sau Italia ajung sa traiasca din export si nimic altceva. Numai ca fotbalistul italian iubitor de familie si matusi nu e un succes de export, atunci se exporta restul (antrenori - mai ales) si stiinta deal-ului in fotbal (sa fim intelesi, cei mai puternici impresari sunt tot italienii), coruptie, pariuri si altele. Rezultatul e deocamdata o tensiune intre aceste doua fenomene, fotbalul poetic al copilariei si fotbalul-corporatie. Accentuez, incurajat tot de italieni, pentru ca e o prostie sa dai vina pe straini atata timp cat campionatul italian a creat ideea de stranieri si a fost imbatabil decenii de-a randul chiar si ca nationala cu Zico si Maradona jucand bine mersi in Italia. Cred ca ai suprins bine datele problemei dar te grabesti sa dai un verdict fugar acolo unde sunt mai multe nuante de luat in seama. Personal cred ca avem de a face cu o generatie mai slabuta peste un fotbal cantonat intre fixism defensiv si succes comercial facil. Italia nu va disparea, pentru ca nu are cine sa apara sa ii ia locul, chinezilor bogati le vor trebui sute de ani sa repete experienta unui lob perfect. E doar o regrupare la varf care tine si de biologia talentului in acest moment. O zi buna!

Carol K (247 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 13:52

Se pare ca am repetat numele unor legende,nu-i nimic...MERITA !

Jean-Paul (87 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 13:55

Maria, Eu cred ca , pe langa cele spuse de tine, ratarea calificarii are drept cauza si una ce tine de zeita Fortuna si anume ca Italia a avut si ceva ghinion: 1) sa incepem cu ghinionul tragerilor la sorti: orice echipa ar fi nimerit cu Spania in grupa, nu ar fi obtinut mai mult de locul 2, deci tot la baraj ajungea; 2) in acest context, daca tragerile la sorti erau mai prietenoase, Italia putea obtine biletele pentru Rusia direct la terminarea meciurilor din grupa 3) golul suedezilor din meciul tur a fost norocos, in sensul ca De Rossi a fost la locul nepotrivit, in momentul sutului.... 4)desi parea rasturnabil, scorul de 0-1 s-a dovedit o nuca prea tare. in plus, atacantii squadrei azzura nu proveneau de la echipele de top din campionatul italian, cu exceptia lui Insigne de la Napoli sau Martins dela Inter, fiindca Juve si Roma se bazeaza doar pe stranieri in atac.... 5) O echipa nationala, oarecum, imbatranita , a avut Italia si pentru mundialul din 1982, cand Enzo Bearzot era asiduu criticat pentru selectia facuta, dar atunci Fortuna a tinut cu Rossi, Bettega, Conti si Tardelli si batranul vulpoi Bearzot a tras lozul castigator.... Eu consider necalificarea Italiei un accident, asa ca orice comparatie cu nationala de pe plaiul mioritic trebuie exclusa din start.....

Vladimir (3 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 14:08

Si eu cred ca Anglia o sa isi gaseasca curand resursele umane sa revina in top. Pt Italia va fi mult mai greu si un proces de mai mare durata. Asta in cazul in care isi vor dea seama curand si au deja un plan de actiune in ceea ce priveste cresterea de jucatori. Daca nu, vom mai astepta pana sa revedem Italia la Mondial, la Euro e mai usor....mai avem putin si facem un sistem competitional in care sa se integreze chiar si Gibraltarul ca participanta la un turneu final european cu 52 de participante....asta e comertul si businessul si viziunea asupra lui in acest moment la UEFA, asta incurajeaza deocamdata, serate de spectacol ca un fel de oscaruri, cu cele mai mari vedete in rolurile principale, o joaca de magnati care se intrec in a plati sume exorbitante pe aceste vedete. Din pacate este un subiect ce poate fi indelung discutat de noi privitorii si cititorii, dar cumva cu mainile la spate pt ca nu avem puterea sa ne luptam cu ei la acel nivel.

Andrei F (161 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 14:32

Ha,ha....ma faceti sa rad!Pai GSP lauda pe Vochin care cica a schimbat fotbalul cu Regula jucatorului sub 21 de ani!Asta ni se serveste la ,,intern,,.In comparatiile cu cei de afara adevarul razbate...Prea multi jucatori straini strica intrecerile interne! Altfel...dati-l pe Vochin la italieni!Nu stiu cat de castigati ar fi italienii dar noi sigur am iesi pe plus !Ce ar fi daca ati fi consecventi?

ardelean (7 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 14:35

fain articol..chiar mi o placut !!

ticbis (87 comentarii)  •  15 noiembrie 2017, 14:51

Foarte buna analiza, felicitari Maria! Cam asa stau lucrurile acum: asistam la un proces firesc al globalizarii chiar si in fotbal: valoarea loturilor nationale scade, accentul se muta pe cluburi si pe competitiile in care acestea sunt angrenate. Italia n-a mai produs vedete autohtone de vreo 10 ani, interesul e axat strict pe performantele cluburilor si acestea importa din ce in ce mai multi stranieri. Pe undeva e de inteles: se castiga mult mai multi bani (si glorie) din campionatul intern sau din grupele CL decat dintr-o finala de CM. Si interesul publicului a migrat, la un meci Man United - Bayern sau Inter Milano - Chelsea vin de doua ori mai multi spectatori decat la o finala de CM Italia - Anglia sau Spania - Germania. Chiar si la noi, un meci Steaua - Plzen se joaca cu 50 de mii de oameni in tribuna in timp ce un Romania - Olanda nu aduna nici jumatate. Trend-ul asta va continua, nationalele tarilor vor pierde an de an interesul si patima suporterilor nationalisti in favoarea competitiilor inter-cluburi. Iar asta va alimenta importul de jucatori straini. Daca pana mai ieri doar echipele cu buget consistent isi permiteau sa inregimenteze jucatori straini, acum pana si la Poli Iasi sau Gaz Metan Medias acestia sunt majoritari. Ori asta duce la diluarea valorii echipelor nationale, vedem la Italia, la Anglia, la Franta, la Rusia... ca sa nu mai vorbim de Olanda, Turcia, Grecia sau Romania. Castiga in primul rand fotbalul din tarile ceva mai cumpatate ca Germania si pe undeva Spania, si apoi cele ce alimenteaza fenomenul: Elvetia, tarile scandinave (Suedia, Danemarca, Norvegia), Islanda, Irlanda si fostele cenusarese Polonia, Albania, etc. Daca e bine sau nu, nu ma pronunt; dar cred ca fotbalul si-a pierdut din farmecul si din vibratia de odinioara... erau atunci mai putini bani dar mai multe sentimente... Asta e pretul pe care-l platim fenomenului de globalizare, in toate domeniile vietii sociale, nu numai in fotbal! Si n-am ajuns inca pana la capat...

durden (200 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 8:37

Maria, vezi ca ionescu are dreptate. Teoria ta pica atunci cand te uiti la ultimele rezultate de la tineret. Si chiar daca ar fi asa..ii mai pasa cuiva de fotbalul la nivel de reprezentative nationale?

gheorghe (5 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 11:46

ziceti DVs in articol: "De aceea, cu excepţia PSG, cocoţată pe nisipuri mişcătoare şi aurite, echipele din Hexagon nu-şi permit caravane de stranieri". PARDON: in Franta, echipele isi permit O MULTIME DE CARAVANE DE STRANIERI; in afara de PSG ati mai auzit cumva de Nice, sau Monaco? sau OM sau Lyon, sau Nantes, samd? ok, unele cu bani mai putini, altele cu SUPER-BANI, gen Nice si Monaco ...

gheorghe (5 comentarii)  •  16 noiembrie 2017, 11:50

Si apoi FRANTA are super-echipa in prezent; ca o sa castige ceva sau nu va depinde de multi factori, inclusiv de cat chef vor avea sa joace cu totii la un loc; dar daca te uiti la ce jucatori au in echipa se plaseaza peste ... peste ... cam toata lumea! le lipseste doar un Neymar sau Messi, dar in rest, in ansamblu, ca forta totala adunata bob cu bob, sunt tari de tot