Ştim replica, ştim scena, ştim piesa

Un "bis" împlinit: Negoiţă face repetiţii cu cântec pentru plecarea de la Dinamo

Negoiţă n-o să mai vorbească niciodată cu Dănciulescu. L-a chemat să discute între patru ochi şi poftim! Danciu-gol a spus tot în public, cu detalii picante, despre starea de spirit a patronului. „Este dezamăgit, nu-l mai interesează nimic din ce se întâmplă la echipă”.

Directorul general al lui Dinamo a dezvăluit, la DigiSport, planurile de mare taină ale lui Negoiţă: „Vrea să vândă pentru a recupera măcar 15 la sută din ce a investit până acum”. Nici bârfa nu mai e ce-a fost, acum trebuie să conţină procente şi grafice, pe lângă sondajul de opinie.

Cacealma pentru Badea
„Din ce mi-a spus, este o sumă de vreo două milioane de euro”, a adăugat Dănciulescu. Coincidenţă, tot atât îi impută Nicolae Badea lui Negoiţă, în contul acţiunilor la club. Fostul şef al „câinilor” a obţinut sechestru asigurator asupra a 92,93 la sută din pachetul deţinut de Negoiţă. În vară, scria Fanatik, cei doi s-au înţeles ca datoria să fie achitată în tranşe, prima din ele are scadenţa luna asta. Imaginaţi-vă ce dezamăgit o să fie Badea, când află că datornicul lui s-a blazat. După ce valorifică tacâmurile de argint din vestiar, cu tot cu cei care le folosesc, ar fi în stare să-i pună clubul înapoi în braţe sau să-l lase la uşa bisericii, într-un paneraş, cu biberonul cu whisky ataşat.

Actorul majoritar
Negoiţă „este dispus să plece în orice moment”, dă asigurări Dănciulescu. Stă cu mâna pe clanţă ca Mărgelatu’ cu mâna pe seminţe. Echipa se rostogoleşte ca o fisă de pocher între foştii şi actualii ei conducători. Luna trecută, Negoiţă îi oferea lui Badea, în locul celor două milioane de euro, acţiuni la Dinamo. „Să iau clubul înapoi aşa, cu metastaze?”, s-a întrebat Badea. „Eu l-am lăsat cu o uşoară gripă”. Gripa, ca gripa. Febră, frisoane, insolvenţă. De tuşit, a tuşit sec doar ANAF, după ce au fost şterse în jur de cinci milioane de euro datorii la Fisc.

George Copos făcuse un obicei din a vinde Rapidul pe un leu. Negoiţă e abia la început. Are de unde să scadă din preţ, să se simtă măgulit investitorul indian. Sceneta cu plecatul îi poate calma pe suporteri o vreme şi, dacă e bine jucată, îl temperează şi pe Badea. „Am făcut o greşeală intrând în fotbal, nu eram personajul potrivit să intru în această poveste”, a cugetat Negoiţă, la DigiSport. Ba da, se încadrează în rolul de manager în Liga 1, de vreme ce face din business o melodramă şi viceversa. Fără ieşiri la rampă cu suspine, jurăminte pe blaturi şi războaie sfinte contra arbitrilor, nu se urneşte balanţa de plăţi.

Profesioniştii crizei
Din păcate pentru cluburile româneşti, lupii tineri finanţatori nu diferă, la năravuri contabile, de lupii tranziţiei. „Am fost avertizat că voi fi înjurat pe banii mei”, a reclamat Negoiţă la TV. „Banii mei” e un fel de-a spune, când circuitul financiar de la Dinamo, încovrigat în coadă şi nu numai, porneşte de la Nicolae Badea şi se termină tot la el. Negoiţă susţine că a ieşit „pe minus”. Nimic nou, ştim replica. În fotbalul românesc, patronii nu fac profit, în orice caz, nu profit din acela care se impozitează.

Alertat că ar rămâne cu echipa pe cap şi ar trebui să le plătească măcar un rând băieţilor, dacă se califică în play-off, probabil Badea îl va păsui iar pe Negoiţă. Şi la Dinamo va fi linişte până la următorul termen-limită. „Clubul trebuie să se autofinanţeze”, observa Dănciulescu. Soarta lui Dinamo nu depinde de viitorii foşti sau de foştii viitori patroni. Depinde de antrenor şi de cei care intră în teren, rupându-şi de la gura negocierilor cu alte echipe.

„Jucătorii nu sunt profesionişti, uitaţi-vă cum joacă”, i-a criticat Negoiţă, după ce s-a felicitat că le plăteşte salariile la zi. Poate că jucătorii au nevoie, pe lângă tiparul de criză perpetuă, şi de un model de seriozitate, la vârf. Cineva care zice „Plec!” şi pleacă. Sau care zice: „Investesc!” şi investeşte. Iată, de exemplu, afirmaţia aceea că nu-i pasă ce se întâmplă la club e un început. Îl face pe Negoiţă să pară un om de cuvânt.