Birocraţie cu faţă umană
Autorităţile din Hunedoara au insistat ca înotătorul Avram Iancu să fie prezent când i se înmânează titlul de Cetăţean de Onoare
„Nu mai am încredere în jurnalism”, s-a confesat public fostul vicepremier Vasile Dâncu, la o lansare de carte. „La canalele de televiziune, vedem cel puţin două tabere care se războiesc pe non-teme”. 28 de ani după, e cam târziu totuşi pentru nostalgia marilor teme, cum ar fi cursa înarmărilor şi construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
„Am crezut că jurnalismul poate schimba lumea”, a spus fostul şef al Administraţiei Publice. De schimbatul lumii, după principiul sănătos „Ce nu ştii nu te doare” se ocupă cu abnegaţie ministrul educaţiei. Presa îşi poate vedea de starea vremii, de faptul divers, de mărunţişurile ei.
Un non-eveniment, de pildă, s-a petrecut la Deva, zilele astea. Bibliotecarul Marius Avram Iancu din Petroşani a străbătut Dunărea înot, de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră. 2860 de kilometri, fără costum de neopren, în premieră mondială. Dezamăgite că presa s-a limitat la a difuza ştirea, fără a întreprinde nimic concret, autorităţile din România au trecut la fapte.
Crăişorii plachetelor
Ministrul sportului l-a chemat pe înotător la sediu şi i-a înmânat următoarele: „diploma de excelenţă, placheta şi trofeul care atestă aceste performanţe şi din partea MTS”. Marius Dunca a postat poza cu premiatul pe Facebook, observând că Avram Iancu are un „nume predestinat”. Aşa cum alţii au o funcţie predispusă.
Primarul din Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, i-a urat succes lui Avram Iancu la plecare, în iunie. L-a declarat „un simbol şi un exemplu de perseverenţă”. La întoarcere, edilul l-a felicitat pe sportiv pentru efortul „supraomenesc”, pe lângă care a sesizat şi un lucru mecanic de ordin divin, „Nu se poate reuşi fără ajutorul lui Dumnezeu”. I-a oferit un premiu profan, 10.000 de lei, din partea Consiliului Local.
Un taxi numit decont
Consiliul Judeţean Hunedoara s-a ridicat şi el la înălţimea situaţiei. Consiliera Doiniţa Maria Bălănesc a propus ca Avram Iancu să devină Cetăţean de Onoare al judeţului. Când să se voteze proiectul şi să se decerneze diploma, iniţiatoarea a avut subita presimţire că lipseşte ceva. Fursecurile erau pe platouri. Cafeluţele abureau. Apa împroşca bule delicate pe buza paharelor. Blitzurile şi camerele TV erau de faţă. Dar lipsea Avram Iancu. Bibliotecarul se afla la serviciu, în bibliotecă, în alt oraş. Şefii judeţului uitaseră să-l cheme.
Iată momentul de perfecţiune al birocraţiei! Clipa ei de sinceritate totală, când se dispensează complet de oameni, aceşti tovarăşi stingheritori de drum. „Cei de la Consiliul Județean chiar au fost foarte drăguţi”, a povestit înotătorul, citat de Ziare.com. „Spuneau să mă urc în primul taxi şi să ajung de urgenţă, că se va deconta”. Pentru aşa ceva există cheltuielile de protocol. Avram Iancu le-a răspuns că vine cu maşina personală, „e mult mai ieftin”. S-a învoit de la muncă şi a ajuns înainte de a se încheia şedinţa de CJ.
Compartimentele, între ele
Apoi, în birouri şi pe holurile mai dosnice ale Consiliului, s-a orchestrat, cum ar spune domnul Dâncu, „războiul civil”. S-a strigat ca „vinovatul să plătească”, scrie Hotnews.ro. Secretarul general al CJ a dat vina pe „compartimentele de specialitate”. „Compartimentele”, reprezentate prin viu grai de doamna Vetuţa Stănescu, l-au acuzat pe secretar că „nu e atent cu actele”.
Avram Iancu are dreptate. Scăparea consilierilor „nu e un capăt de ţară”. E ţara însăşi. E dovada, până acum întrezărită la cozile de la ghişee, că în centrul universului administrativ băştinaş nu se află cetăţeanul, fie el şi un cetăţean de onoare. Se află sistemul însuşi. Ministerul Sportului te premiază după ce ai fost premiat de alţii. Primăriile te finanţează după ce ai stabilit recorduri mondiale.
În rest, când nu prinde afişul, cetăţeanul reprezintă un deranj în cel mai bun caz, o abstracţiune în cel mai răspândit. O piedică în calea instituţiilor care se străduiesc să se felicite în oglindă. O eroare în sistem. O non-temă.