Primăria, ca o tornadă

În Timişoara, forţele naturale au produs pagube de 4,3 milioane de lei. Mai puţin decât vor să dea “forţele locale” la fotbal, anul ăsta

„Azi în Timişoara, mâine în toată ţara” se aplică şi la ACS Poli. „Forţele locale sunt de vină!”, spune Ionuţ Popa. La stadionul „Dan Păltinişanu” e nevoie de unele modificări, pentru a putea găzdui meciuri de Liga 1. „Televiziunea ne-a dat un ultimatum, să schimbăm nişte cabine pe partea cealaltă”, a explicat antrenorul bănăţenilor, citat de Ziare.com. Altfel, echipa va trebui să ia calea pribegiei şi să joace pe Cluj Arena. Chiria e tot de 1.000 de euro pe meci.

Vântul prin taxe
Stadionul se află în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, echipa e în grija Primăriei şi a Consiliului Local Timişoara. Atât de mult s-au îngrijit de ea, încât n-a plătit impozitele pe salarii, CAS-ul, şomajul. Culmea economisirii banului public! S-au strâns 1,5 milioane de euro datorie la stat. La începutul lui august, primarul Nicolae Robu anunţa victoria. Datoria către Fisc a fost eşalonată pe trei ani, câte 50.000 de euro lunar, iar CL poate relua finanţarea echipei.

De Ziua Timişoarei, pe 3 august, simţindu-se generos, Robu a propus o rectificare bugetară, prin care ACS urma să primească în jur de 4 milioane de euro, pe sezonul în curs. Din care un milion, până la finalul lui 2017. A lipsit un singur vot pentru ca proiectul furtunos să treacă, scria tion.ro.
ACS a găsit până la urmă bani, cu împrumut, de la doi afacerişti. Nicolae Robu n-a anunţat cine a garantat pentru cei 200.000 de euro sau ce dobândă va plăti ACS. Era prea bucuros că echipa e „salvată pe moment, pentru o perioadă de timp”. Împrumutul va fi rambursat din banii pe drepturile TV. Pentru Liga 1, echipa bănăţeană ar trebui să încaseze în jur de 1,2 milioane de euro pe sezon. Pentru Cupa Ligii, estimează autorităţile locale, suma se ridică la 220.000 de euro.

Judeţul a dat, judeţul a luat
Pe banii din televizări a pus ochii şi Consiliul Judeţean Timiş. Clubul îi datorează 50.000 de euro, pentru chiria stadionului. Iar CJ tot încheie contracte de cesiune creanţe, aşteptând ca LPF să-i vireze banii direct în cont. Aşa ar fi cel mai simplu, de fapt: drepturile TV să fie distribuite, unde e cazul, direct primăriilor şi consiliilor. Banii să nu mai piardă timpul ocolind prin vestiare, cum s-a întâmplat la Oţelul.

Ionuţ Popa nu mai are de ce să strige că „ANAF-ul e făcut din oameni care nu iubesc fotbalul”. Acum hrăpăreţul nesportiv e Consiliul Judeţean. Care nu numai că nu se grăbeşte să mute cabinele alea, dar mai ia şi banii de rate. Antrenorul acuză doar vagi „forţe locale”, cum ar fi magnetismul terestru şi gravitaţia. Doar n-o să certe CJ, membru fondator şi protector al ACS Poli.

Trăiri cultural-sportive
„Aflăm din presă”, îi scria Robu premierului Tudose, „că se alocă fonduri pentru construirea de stadioane la Alexandria şi Târgovişte”. Să se aloce fonduri pentru un stadion nou şi în Timişoara, care are „trăire sportivă de performanţă remarcabilă”. „Dan Păltinişanu” este „puternic uzat şi fizic, şi ca funcţionalităţi, conceptual”. Un stadion şi o polivalentă, atât a cerut Robu. Să fie gata până în 2021, când oraşul de pe Bega va fi capitală europeană a culturii.

Tradiţii româneşti: primarii cer stadioane de dragul stadioanelor, să fie acolo. Nu se ştie de unde sare publicul. Nu „trăirea sportivă” a oraşului a dus fotbalul timişorean la tribunal sau în pragul falimentului. Ci trăirile fiscale şi legale ale autorităţilor locale. Iluzia acestora că pot mima fotbalul profesionist, la infinitul banilor publici. Timişoara are nevoie de un stadion nou, de o polivalentă modernă, dar, cu asemenea gospodari pricepuţi la driblat răspunderea şi Fiscul, există toate şansele ca sala şi stadionul să se uzeze „fizic şi conceptual” cu lacătul pe uşă.