Maneaua ierbii fără leac
Primăria Capitalei iar pune iarbă pe Arena Naţională. Data viitoare, gata, rotaţia culturilor! Pentru o productivitate sporită, să trecem pe leuştean
Gazonul de pe Arena Naţională nu se mai vedea de două săptămâni. Din covorul verde mai zăceau în careu câteva zdrenţe gălbejite. În prefaţa dublei FCSB – Sporting, fotografiile cu locul pârjolit al luptei au făcut turul presei lusitane, scrie Fanatik.
Din presă, informaţiile au ajuns, în fine, şi la Primăria Capitalei, care a preluat din iunie stadionul, de la ALPAB. Primarul general a dat ieri un comunicat în care anunţă că a înfiinţat, la ţanc, „o comisie formată din specialişti în întreţinere gazon, ingineri horticultori, pentru a analiza suprafaţa de joc”. Celula de criză a ierbii, să-i spunem.
Pacientul de sub tălpi
Timp de o lună şi jumătate, de când a ajuns sub oblăduirea PMB, Arena Naţională a găzduit un concert. „Atunci l-au acoperit două zile și l-au lăsat fără aer. Apoi s-au jucat pe el o mulțime de meciuri și l-au omorât direct!”, a explicat un specialist în gazon, consultat de Gazetă. „Era un bolnav cu grave probleme, ei l-au făcut să sufere mai mult”. Nu, nu e rudă cu Emil Gârleanu omul, dar a lucrat la terenul Arenei Naţionale. Cunoaşte „pacientul”.
Comunicatul PMB înfierează neglijenţa doamnei Canicula, care a astupat cu smoală găurile din acoperiş şi de-aia n-a curs pic de apă. Nimic despre concert. Cele care „au deteriorat” iarba sunt „numeroasele evenimente sportive”. La Primărie nu se ştia ţintarul din Liga 1, fie. Dar se pare că s-a aflat tardiv şi când începe vara. PMB încă n-a apelat la un specialist în fenomene meteo. Să analizeze şi s-o informeze că iarna ninge, iar vara frige.
Iarba ungurească i-a dus de nas
Aspersoarele de pe Arena Naţională n-au făcut faţă codului roşu cu un pic de mov. Abia după ce faptul fusese ofilit, PMB „a demarat procedura de achiziţie a unor ventilatoare speciale”. Soluţii există, chiar şi pentru zona crepusculară a fotosintezei de pe Arena Naţională. Dar sunt identificate doar prin heirup postapocaliptic.
Bolnavul, care „a fost adus din Ungaria”, subliniază comunicatul, va fi înlocuit cu un gazon nou, „produs în România”, „aclimatizat la condiţiile din ţara noastră”. De când şi-au pus gard, vecinii maghiari îşi ţin ploile şi temperaturile mediteraneene, a la grecque, la ei în bătătură. De aceea şi iarba lor e, de fapt, un soi de citrice. E acră.
…dar n-au toaletarea mea!
Cât despre „condiţiile din ţara noastră”, le ştim. Există două sezoane: campania electorală şi restul timpului. În campanie, iarba creşte ca-n savană, în restul timpului, este toaletată cu barda guvernării. Apoi vine Primăria Capitalei şi dă drumul iepuraşilor, să termine treaba.
În ajunul meciului cu Sporting, pe terenul arabil al marelui stadion se va aşterne un covor de iarbă cu leduri în motive naţionale. Este a opta schimbare de gazon. Dar cine le mai numără? Fără număr! Dacă nu e panseluţă încrucişată la preţ cu orhideea, nu prinde şi pace!
Păstârnacul urbanistic zonal
Ai putea crede că gospodarii Bucureştiului sunt împotriva oricărei forme de viaţă, fie ea şi vegetală. Totuşi, se pare că urbanistul eminamente agrar din ei tolerează plantele folositoare omului. De pildă, edilul Gabriela Firea a promis că pe lângă şcoli şi grădinţe vor fi amenajate „grădini de legume şi zarzavaturi”, „astfel încât copiii noştri să mănânce sănătos”.
Francezii, grădinari pricepuţi, au intuit potenţialul terenului de pe Arena Naţională încă de la inaugurare: „Un câmp de cartofi!”. Cât ne ia să aclimatizăm această revelaţie? Hai, să zicem, mai punem iarbă o dată, dar data viitoare să fim pragmatici!
Să punem floarea-soarelui, să aibă spectatorii seminţe sănătoase la meci. Jumătate de teren cu sare, jumătate, fără sare. În pauza competiţională, porumb, care să fie depănuşat de jandarmi, studenţi şi sportivi de la CSM. Şi, în funcţie de evoluţiile climei, maniocul dacic şi trestia gânditoare de zahăr de la Hamangia.
Păcat că Primăria Bucureşti n-a aruncat din vreme nişte arpagic, nişte răsaduri de pătlăgele în brazda nisipoasă. Rezolva imaginea Capitalei. În loc de uscături, portughezii puneau pe prima pagină o salată asortată de bani publici.