RMN-ul fanion
Stadionul nou din Târgu Jiu are concurenţă serioasă. Un aparat de la Spitalul Judeţean de Urgenţă strânge mai mulţi spectatori ca Pandurii în era Condescu
Locuitorii din Târgu Jiu nu pot face un examen RMN gratuit, la ei în oraş. La Spitalul Judeţean există un singur astfel de aparat, administrat de o firmă privată, din Bucureşti, scrie Mediafax.
Contractul a fost semnat în 2009. Soluţia de avarie a devenit soluţia ideală. Şefii spitalului spun că le trebuie „bani de la Guvern” pentru un aparat RMN.
Pe lista de aşteptare, se află 700 de pacienţi. Durează câteva luni până îţi vine rândul. Tariful e între 100 -200 de euro. Un aparat RMN costă în jur de 500.000 de euro.
Între timp, au venit şi banii de la centru în Târgu Jiu. În jur de 21,8 milioane de euro. Dar nu pentru aparatură medicală, nu. Pentru stadionul cel nou. La Spitalul Judeţean, trebuie să te duci tot pregătit, cu seringa ta, cu hârtia ta igienică, chiar şi cu medicul tău. Noua arenă are şi pistă de atletism. O adevărată inspiraţie. Astfel, stadionul de 12.300 de locuri nu va rămâne complet nefolosit, din pricina retrogradării Pandurilor.
La coadă la TAS
Când au început lucrările, în toamna lui 2015, autorităţile locale spuneau că oraşul trebuia să se ridice la înălţimea cupele europene. Iată urgenţa. Acum, gospodarii municipiului nu se întreabă cum de-a fost posibil ca Pandurii să treacă, în numai doi ani, de la Europa la faliment.
„Ne menţinem finanţarea”, a anunţat, în presa locală, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu. La începutul anului, CJ a alocat 100.000 de euro pentru secţiile de copii şi juniori de la Pandurii.
Clubul e dator la stat, ANAF i-a cerut falimentul în instanţă. Iar CJ Gorj găseşte de cuviinţă să plătească, printre altele, datoria Pandurilor către Marin Condescu, creditor, dar şi condamnat penal, în primă instanţă, pentru fals în acte şi înşelăciune cu bonurile de masă ale minerilor.
Ca variantă de tratament miraculos, naturisto-jurist, Condescu tocmai a propus ca Pandurii să conteste la Lausanne depunctarea pentru retragerea de pe gheaţă, din meciul cu ASA. Acţiunea costă în jur de 40.000 de euro. „Am primit undă verde, plătim”. Întâi TAS-ul, apoi Fiscul.
700 de spectatori, 82.000 de plătitori
Între 2007 – 2012, după cum aţi citit şi în Gazeta, Pandurii a încasat în total 23 de milioane de euro, bani publici, provenind de la bugetul local şi de la trei companii de stat.
Echipa avea o medie de 700 de spectatori la meciurile pe teren propriu. În 2015, s-a atins nivelul ameţitor de 3.700 de spectatori. Acum media a coborât la loc, la 700. Recordul de audienţă s-a înregistrat la un meci cu Steaua, când au venit 7.000 de oameni în tribune. Stadionul vechi, de 9.200 de locuri, a fost aproape plin.
Pandurii au, ca să zicem aşa, cam aceeaşi audienţă ca RMN-ul din oraş. Dar, pentru cei 700 de pe stadion, s-au găsit câte 5 milioane de euro pe an. Iar pentru cei 700 de contribuabili din holul SJU nu se află nicăieri 500.000 de euro. N-au contribuit destul.
Născuţi abonaţi
În caz de faliment, CJ Gorj pregăteşte o variantă de rezervă, scrie presa locală. Să preia o echipă din Liga a 3-a, s-o năşească, să nu se trezească în penurie de obiect pentru „finanţarea activităţii fotbalistice”. Creditorul Condescu, la fel, consideră că există viaţă economică şi în Liga a 2-a.
Pandurii ar urma să joace la Motru, apoi pe noul stadion, unde „vom avea peste 7.000 de abonaţi”. Ca-n vremurile bune, cotizante, când sindicatele colectau „câte un leu” pentru culori de pe fluturaşul de salariu al minerilor.
Dacă autorităţile locale şi managerii companiilor de stat nu se întreabă unde s-au adus atâtea milioane de euro, via conturile Pandurilor, în toţi aceşti ani, înseamnă că ştiu. Că nu-i poţi bănui de atare lipsă de curiozitate, vecină cu seara minţii. Ştiu şi despre nevoile extrasportive ale celor 82.000 de locuitori din Târgu Jiu.
Dacă n-au alocat fonduri şi pentru un aparat RMN, e pentru că n-au vrut să descurajeze simbioţii capitalişti din jungla bugetară.