Capitala experimentelor pe oameni
Un teanc de hârtii, o căruţă de amânări şi un test eşuat pe cetăţeni, atât au pregătit autorităţile române pentru Euro 2020
Ionel Dănciulescu se numără printre optimiştii pe care nu-i descurajează balega de sub pom şi care speră mereu că Moş Crăciun le aduce şi restul poneiului. Managerul sportiv de la Dinamo n-a abandonat ideea modernizării arenei din Ştefan cel Mare. La câteva luni de când Internele şi Nicolae Badea s-au pus pe ascuţit carioci, să semneze armistiţiul, Dănciulescu încă aşteaptă rezultatul negocierilor. „Nu pot înţelege”, a mărturisit el, la DigiSport TV. „Situaţia stadionului este o enigmă”…
Măsurarea timpului la români
Până la Euro 2020 mai sunt trei ani şi o lună. Dar măsurarea timpului la români ţine mai mult de hobby decât de necesitate. Să nu ne plictisim cât stăm pe prispă, vorba unui scriitor, la adăpost, până defilează toată istoria. Decât să măsurăm timpul în ani, mai bine cioplim linguri, împletim ciorapi sau dansăm căluşul cu mascaţi. Aşadar, până la Euro, ar mai fi vreo 4.000-5.000 de linguri de executat.
Din lunga listă de angajamente faţă de UEFA, autorităţile de la Bucureşti asta au făcut: au strâns hârtiile pentru trei stadioane. Urmează a doua etapă de colectat viitoarea maculatură: „proiecte tehnice”, spunea ministrul dezvoltării, în aprilie.
Deocamdată, niciun oficial n-a pronunţat cuvântul „licitaţie”. După licitaţie urmează amânările de rigoare, până se stabileşte, prin tragere la sorţi, cine va fi zidit parandărătul tribunei I, pentru ca stadionul să reziste.
Arena Primăriei, la coada iepuraşilor
Niciun oficial implicat nu aminteşte că e nevoie de îmbunătăţiri şi la Arena Naţională: câteva sute de locuri de parcare în plus, lărgirea lojelor, dublarea numărului de locuri pentru persoane cu dizabilităţi. Stadionul e administrat de Primăria Bucureşti, dar n-a prins lista de cheltuieli în bugetul pe 2017.
Ghinion de ambuteiaj de iepuraşi! Dar nu-i nicio urgenţă, până în 2020 primăvara. Nu e ca şi cum ar fi vorba de statuia unui dac luptându-se cu viezurele, barza, mazărea, mânzul şi moşul.
La partea de infrastructură rutieră şi feroviară, stăm, în linii mari, la fel ca în toamna lui 2014, când Bucureştiul a primit dreptul de a organiza meciuri la Euro. Cum ar spune Dănciulescu, asfaltul rămâne o enigmă pentru guvernanţii noştri.
În 2015, s-au inaugurat 45 km de autostradă şi s-au demolat 22. În 2016, s-au inaugurat 18 km. La începutul lui 2017, ministrul transporturilor, pesimist prin fişa postului, a declarat că „nu promit nimic”.
Linia de metrou dintre Aeroportul Otopeni şi oraş, magistrala M6, va fi gata prea târziu, în 2021, după ultimele estimări oficiale. Modernizarea căilor ferate, pe Coridorul IV Paneuropean, Bucureşti-Ploieşti-Braşov-Arad, înregistrează întârzieri de câţiva ani, scrie hotnews.ro.
În fine, să zicem că suporterii turişti vor ajunge, într-un fel sau altul, în Bucureşti. Ce vor găsi aici? „O capitală europeană”, le-a promis primarul Gabriela Firea oficialilor UEFA, în august anul trecut. O capitală care dă mai mulţi bani, în jur de 13 milioane de euro, pentru beteala numită CSM decât pentru autobuze şi tramvaie noi, în jur de 7 milioane de euro.
Statuile vivante din trafic
Singura măsură concretă luată de PMB pentru fluidizarea traficului a fost recentul test cu banda unică pentru RATB. Rezultatul: câteva linguri în plus pentru a ajunge din nordul oraşului la stadion. Semaforul şi lingura. Dacă Sisif era bucureştean, nu avea bolovan, ci volan.
Primăria a amânat cercetările, până intră copiii-cobai în vacanţă. „Până atunci, se va circula ca şi până acum”, a decretat primarul Firea. Cine-ar fi crezut că asta va deveni o veste bună?
„Euro 2020 este un proiect care ţine de mândria noastră naţională”, preciza edilul. Ei, tocmai de aceea, trebuie să-l facem „româneşte”, observa exasperat vicepreşedintele LPF, „pe ultima sută de metri”. Atunci vin ideile, se dezleagă enigmele. O lingură mai devreme şi îl facem bulgăreşte, ungureşte, greceşte sau chiar latineşte, prin atribuire directă lui Apolodor.