Prunea şi primarul suedez
Dezamăgită de oraş, prea mic pentru o echipă atât de bine plătită, CSMS Iaşi trage nădejde la banii publici din tot judeţul
Singur faptul că primarul Iaşiului joacă minifotbal e de-ajuns pentru a-l face pe Prunea mefient, chiar ostil. Nu mai vorbim că Mihai Chirica stă pe scaunul patriarhal al lui Gheorghe Nichita. Acum, că fostul edil a revenit în structuri, preşedintele CSMS şi-a găsit cuvintele care să-i exprime plenar sentimentele.
După victoria cu Botoşani, scor 2-1, Prunea l-a luat pe uzurpator la bani mărunţi şi nu numai. Primarul nu mai are grijă de club. Îi lasă să aştepte pe fotbaliştii şi oficialii CSMS, ca pe nişte cetăţeni oarecare. „Nu suntem slugile dumneavoastră, să ne ţineţi pe la uşi!”, a spus fostul portar, citat de Ziarul de Iaşi. „Să vă fie ruşine!”. În curând, inevitabil, o să descopere că Mihai Chirica are sigur şi un prenume suedez, nu contează care. Nils Holgersson, Kennet Andersson, tot un gânsac.
Conducătorul revoltat vrea să ştie de ce „anul acesta nu am primit niciun leu de la Primărie”. Primarul a explicat deja, prin toamnă, în presa locală: nu mai „rupe din problemele ieşenilor” pentru „nişte putori”: „Pe banii statului, trebuie să te supui unor reguli de performanţă”.
Daţi un leu pentru utilaj greu
Chirica a promis atunci şi transparenţă în finanţarea echipei. „Nu s-a putut vedea limpede cât s-a dat şi cât s-a primit”. De aceea, crede primarul, nu apar investitori privaţi: „Lumea fuge ca împrăştiată de bombe când aude de acest club”. Nici nu ştii dacă e de râs sau de plâns. Clar, omul are chemare să scrie „Amintiri din primărie”. Capitolul în care partidul l-a pus palancă la pământ e deja în programa de Bac.
Când negociau măriri de salariu, şefii CSMS fluturau stindardul autofinanţării. Acum se declară total bugetari. „Jucătorii n-au fost plătiţi de trei luni!”, a declarat antrenorul Neagoe, după meciul cu Botoşani. Trei luni fără salariu nu mai impresionează pe nimeni la Iaşi. Angajaţii combinatului de utilaj greu au stat trei ani fără salariu. Când Prunea acuză Primăria că lasă „un simbol” să dispară, atinge cel mult bătăturile de pe coarda sensibilă a comunităţii.
Preafericit consiliatul Popa Maricel
Preşedintele CSMS precizează că echipa e „curată”. Că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti despre restanţe salariale. „Îi datorez enorm domnului Nichita”, menţionează Prunea, între două critici la adresa lui Chirica. Din datorie, l-a vizitat cu echipa în arestul la domiciliu. Din datorie, preşedintele CSMS îl laudă pe fostul edil, proaspăt consilier personal al şefului CJ. Din datorie, nu din slugărnicie.
Probabil primul sfat pe care Nichita i l-a dat şefului de la judeţ a fost să plece în pelerinaj la stadion. „Maricel Popa a fost la meci şi a spus că va încerca să ajute, mi-a spus să mai am răbdare”, a povestit Prunea. Cu răbdare, se fac toate, şi autostrăzile, şi drumurile expres. Cu răbdare, se pune canalizare. Cu răbdare şi cu experienţă. „Are experienţă bogată în administraţie”, a explicat Maricel Popa numirea lui Nichita. Dosarele penale ale fostului primar stau mărturie. Despre experienţă şi despre ceea ce vine odată cu ea, dezinvoltura în a folosi instituţiile statului la treburi domestice.
Dulcele târg lapidar
Nichita i-ar scăpa de inhibiţii şi pe cei mai slabi de înger aleşi locali. Întrebat despre banii publici daţi la fotbal, a răspuns că e un secret atât de straşnic, că nici el nu-l ştie. Ignoranţa de boier i-a asigurat loialitatea lui Prunea. La fel cum actele de sărăcie ale lui Chirica, pompos numite „transparenţă”, au stârnit dispreţul fostului internaţional. „Daţi-mă afară, dar nu vă bateţi joc de mine!”, strigă Prunea. N-are motiv să demisioneze el, că doar nu l-a jignit salariul de 140.000 de euro pe an.
În ciuda pronosticurilor apocaliptice ale lui Prunea, „Să ne controleze şi DNA!”, echipa n-o să dispară din nou, cu tot cu evidenţa contabilă. Tatăl sfaturilor s-a întors la butoane. De aceea, fotbaliştii nu se grăbesc cu memoriile. Se vaită, ca de obicei. De bani, de oameni, de atmosferă. Că nu se întâmplă mai nimic în Iaşi. Uneori se precipită pe străzi câte o oaie neagră, alungată ca o cometă de o ploaie de pietre.