Gardul nostru unde e?
Guvernanţii au dreptate. Occidentul, cu libertăţile şi drepturile lui, e din ce în ce mai periculos pentru români
În atentatul din Londra au fost răniţi şi doi români. În atentatul de la Nisa, din iulie 2016, a murit şi un român. În atentatul de la Bruxelles, din martie 2016, au fost răniţi şi patru români. În atentatul de la Paris, din noiembrie 2015, au murit şi doi români.
În urma cutremurului din Italia, din august 2016, au murit şi 11 români.
Suntem peste tot departe de casă. Am trimis în Europa cam 3,4 milioane de “expaţi”, spun statisticile ONU.
Oriunde pui degetul pe harta Occidentului, se aude şi româneşte. Nu chiar ca la Fortaleza, dar orişicât… Nu ne-am împrăştiat de ieri, de azi sau de zece ani, de când suntem în UE. Ca dovadă, în atentatul din gara madrilenă Atocha, din martie 2004, au murit 16 români.
Guvernanţii noştri bănuiesc deja că toate relele se află în afară. Mai devreme sau mai târziu, vor trece la măsuri pentru protejarea cetăţenilor. Vor construi un gard în jurul ţării, să-i împiedice pe români să plece în străinătate, la studii, la muncă sau în vacanţă. Curios cum de nu s-au apucat încă de lucru, deşi vorbesc de ceva vreme despre asta şi încă destul de vehement.
Operaţiunea Fortăreaţa
Ne vor spune că gardul, deşi e o măsură de tristă amintire, e în interesul nostru, pe care ei îl cunosc cel mai bine. Afară pândesc pericolele. Afară românii sunt expuşi la toate fragilităţile democraţiei. Nu că în ţară totul e perfect, şcolile şi spitalele sunt salubre, asfaltul drumurilor e lipsit de peripeţii, iar penalii nu dau târcoale CSAT-ului. Dar măcar poţi să te fereşti, până la un moment dat. Iar cu dezastrele naturale oricum nu te pui, sunt la fel peste tot, n-are rost să te pregăteşti.
Pe deasupra, în ţară, românii pot vota fără mare efort. Se asigură transportul gratuit, de la o secţie la alta. Universităţi româneşti, pentru doctorii români. Companii româneşti pentru contractele cu statul român. Antiturism românesc pentru români. Porci româneşti pentru români. Taxe porceşti pentru români. Şi un microbuz pentru fiecare.
O să ne uităm la luminile Occidentului printre uluci, de pe prispa piramidei. Dar cui îi trebuie himere când pe dinăuntru e aşa frumos vopsit gardul, iar străzile sunt doldora de luminiţe de Crăciun şi de Paşti?
Se înţelege că, după ce guvernanţii bat ultima scândură şi închid ţarcul, nu vom avea nevoie decât de limba română. Engleza şi franceza vor fi interzise atât separat, cât şi împreună, adică vorbite una după alta, în două zile consecutive.