Regele, miliardul şi comisionul
Între două predici în vestiar, Hagi dă lecţii multinaţionalelor. Nu pe gratis, vrea unu la sută din cifra lor de afaceri
„Eu am un plan despre care nimeni nu vorbeşte”, şi-a amintit Hagi, în conferinţă de presă. „Multinaţionalele la noi produc miliarde de euro pe an. Miliarde! Domnilor, se produc la noi în ţară, aşa că din cifra de afaceri să bage unu la sută în sport în fiecare an”. Ăsta e planul lui. Rimează în sfârşit cu programul de guvernare „Şi francii multinaţionalelor se împuşcă, nu-i aşa?”.
L-a propus şi Guvernului Cioloş, în decembrie 2015. L-a propus şi Guvernului Ponta, în noiembrie 2013. Şi preşedintelui Iohannis, în toamna lui 2014: „Aşa se vor finanţa cluburi, banii se vor roti, este un cerc”.
Daţi un leu pentru Top 300
Conform Ziarului Financiar, multinaţionalele realizează în România o cifră de afaceri de 100 de miliarde de euro. Plus, minus 10 miliarde de euro, aproximând ca-n „Filantropica”. După algoritmul lui Hagi, spre sport ar trebui să curgă cam 1 miliard de euro. De peste zece ori bugetul MTS pe anul ăsta: 91 de milioane de euro.
Unde s-ar duce aceşti bani, în opinia Regelui? O parte ar ajunge „la prim-divizionarele din fotbal”. Indiferent de modul cum se distribuie, există riscul de a-l jigni pe miliardarul Ioan Niculae, de la Astra. Există, de asemenea, riscul ca primarul din Voluntari să acuze multinaţionalele de plagiat. Dau o avere la fotbal, fără să citeze din bani publici.
Există deja o prevedere legală, care le permite companiilor să doneze la sport până la 20 la sută din impozitul pe profit. Totuşi, precizează Hotnews.ro, decizia aparţine companiilor. Din păcate pentru proiectul lui Hagi, din fericire pentru PIB, statul poate taxa multinaţionalele, dar nu le poate manageria.
Malta, care lasă Fiscul balta
Hagi vrea o lege mai bună. Una care să oblige firmele să dea procentul. Şi nu procentul din impozitul pe profit. Procentul din cifra de afaceri. Că doar acolo se roteşte grosul banilor. Eşti pe plus sau ai pierderi, nu contează. Trebuie să-i faci donaţii lui Gigi Becali sau lui Ionuţ Negoiţă. Bun, acum să nu zâmbim maliţios. Nu există legi care să-i oblige pe aşii balonului să fie aşi ai economiei.
În ciuda naivităţii acestei soluţii generale, Hagi a dat soluţii versate pentru probleme particulare, implicând fiscalitatea internă şi regulamentele FIFA. De pildă, transferul lui Cristian Manea în Cipru. Ce stăpânire a termenilor de specialitate! Ce contorsionism printre prevederi şi paragrafe în comunicatul Viitorului, care susţinea că Hagi nu a avut „niciun fel de legătură” cu o firmă malteză off-shore, „cu excepţia contractului menţionat”.
Păi, sigur, nu e ca şi cum ar fi băut şi adălmaşul, după ce s-au înţeles. Cât despre dimensiunile comisionului maltez, care a scăpat taxării după legile României, „menţionăm că nu există procente fixe, ci numai recomandări ale FIFA”.
Viitorul, dator la Hagi
În comunicatul respectiv, se pomenea şi despre „datoriile de milioane de euro” pe care clubul „patronului Hagi” le are faţă de un anume „dl.Hagi”. E o dedublare tipică pentru capitalismul din fotbalul nostru, de fapt, un cămătărism cu faţă umană.
În fine, Hagi a construit Academia, preponderent prin forţe proprii. Ăsta e marele lui proiect pentru salvarea sportului. Despre asta ar trebui să se vorbească. Nu despre cum să luăm bani de la multinaţională şi să-i dăm la Internaţională.
În Dosarul Transferurilor, preţul jucătorilor nu era declarat integral în acte. Acum Liga 1 a progresat. Sumele nedeclarate se numesc comisioane şi sunt protejate de „clauzele de confidenţialitate”. Dar „transferul lui Manea a fost legal”.
Liga 1, pentru care pledează Hagi, nu oferă o minimă garanţie de onestitate contabilă. Donaţiile pot ajunge oriunde, la juniori, la partid sau la creditorii de la oficială. Managerul Viitorului e un reper în fotbal şi aşa va rămâne. Dar, când vine vorba despre taxarea altor afaceri decât a lui, e abilitat să pretindă doar procente confidenţiale.