A încurcat plantaţia

Aşa cum Columb a crezut că a nimerit în India, Daum era convins că antrenează în Coreea de Nord

În mai puţin de jumătate de an, Christoph Daum a terminat de citit fişa postului. A aflat, la fel ca predecesorii săi, că presa este responsabilă de rezultatele echipei. Prin urmare, treaba de căpetenie a selecţionerului României e să critice artileria inamică. O misiune complexă, de aceea e şi remunerată cu 500.000 de euro pe an. „Realitatea e că majoritatea presei, cu susţinerea unor personaje de pe aici, distruge fotbalul românesc”, a declarat Daum, pentru Lead.ro.

Nu e primul erou civilizator care se loveşte de scepticismul băştinaşilor. Nu e nici primul selecţioner al României care se concentrează pe meseria altora, în loc să-şi vadă de meseria lui. Pluteşte ceva în aer la Casa Fotbalului. Ceva, ca nişte fumuri. Daum a început promiţător, „Vom ataca tot timpul!”. Şi a ajuns subit la „Vom ataca tot timpul presa!”.

O imagine face cât o mie de victorii
„Critica face parte din fotbal”, admite Daum. „Dar cred că e important să ne identificăm cu fotbalul, cu România, cu aceşti jucători pe care îi avem”. O fi important pentru el, ca antrenor. Presa are altă prioritate, să se identifice cu interesul publicului.

Pe deasupra, nu are toată lumea inspiraţia lui Vasile Dâncu, să vadă în „tricolori” nişte „copii de aur” şi „nişte draci, care aleargă tot timpul, se dublează parcă la infinit”. Trebuie să fii miner, exorcist sau sociolog, să pui astfel de etichete.

Selecţionerul susţine că vorbeşte strict despre „fapte şi realităţi”. 0-3 cu Polonia, într-un meci în care Daum a anunţat că mizează pe defensivă, e un fapt. Prima repriză în care Daum a citit ziarele şi s-a uitat la TV, să vadă ce mai spun „personajele” despre el, în loc să se uite la propria echipă, e o realitate.
Daum nu vede „nicio viziune, doar negativism”. Şi reciproca e valabilă. Nici el n-a arătat încă o viziune, pe lângă judecăţile legate de paiul din ochiul românilor.

„Nu am arătat ce ştim”, a comentat selecţionerul, după înfrângerea cu polonezii. Ce-i drept, nici n-au avut timp. Au arătat întâi ce nu ştiu şi s-a dovedit că lista era cam lungă pentru 90 de minute. Va urma. Bine că tonul lui Daum rămâne optimist. Dacă România se califică la CM 2018, „ar fi ca un miracol”, a spus el, la ProTV. Tot un miracol ar fi şi dacă batem Kazahstan sau Muntenegru.

Cât despre negativism, nu înseamnă să aştepţi mai mult de la naţionala de fotbal. Negativişti au fost şefii lui Fenerbahce, cînd l-au obligat pe Daum să se supună testelor antidrog. Şi când l-au trimis zilnic la terenul de antrenament, deşi jucătorii erau în vacanţă. Trecuseră zece ani de la scandalul cocainei, dar Fener ratase titlul şi antrenorul de 3 milioane de euro pe an devenise indezirabil.

Surprins de libertatea de exprimare
„Nu se dă nicio mână de ajutor, doar se distruge imaginea fotbalului românesc”, s-a lamentat Daum, citat de Lead.ro. Ce să distrugi? Imaginea din a doua repriză a meciului cu Polonia, cea în care s-au întâlnit hazardul organizării federale cu haosul din jocul „tricolorilor”? Aceea e imaginea reală, actuală a fotbalului românesc. Nu cu mult diferită faţă de cea din meciul cu Albania.

Entuziasmul lui Daum, de la debut, e explicabil. Nu se documentase încă. Nu aflase că s-a retras Hagi şi că a căzut comunismul, deci s-a dat liber la exprimare. Abia mai târziu a intrat în posesia acestor veşti dezamăgitoare. Pare copleşit. „Nu mă aşteptam la aşa ceva”.

De aceea nu i-au venit decât trei idei, de când s-a aşezat pe banca „naţionalei”. Una, să-şi angajeze fiul în staff-ul tehnic. A doua, să întinerească lotul. Bună idee. A treia, care a venit servită pe tavă de argint, e să considere presa o anexă de PR a Federaţiei.

Acum cere „o mână de ajutor”. Un pic de răbdare. Încă nu e timpul pentru cules bumbacul.