Zen făcut pe vapor
La fel ca echipamentele olimpicilor, şi calmul fostului şef al COSR se destramă: dă în cap criticilor cu averea, familia şi calitatea de membru CIO
Octavian Morariu nu e genul de personaj din topor, care neagă că ar fi mâncat usturoi. El e un rafinat. Mănâncă usturoiul cu linguriţa de argint, în văzul lumii. Îl întinde pe crutoane şi spune că e „mousse”. Merge la sigur. Cele cinci cercuri n-au miros. „Cine crede că un membru CIO aduce echipament contrafăcut la Olimpiadă nu e întreg la minte!”.
Până acum câteva zile, era greu de crezut şi că Poliţia Română va dobândi mai multă faimă în timpul JO de la Rio decât sportivii noştri. „Îşi imaginează cineva că cei 60.000 de euro făcuţi pe an cu COSR ai firmei Pax reprezentau o miză pentru mine?”. Iată, în sfârşit, un argument demn de un membru CIO.
De la Salt Lake City 2002 încoace, se ştie că semizeii de Comitet nu se luptă pentru mascote. Mizele lor au de la şase zerouri în sus. E de înţeles de ce o astfel de ipoteză, că un olimpian ar întinde mâna după corcoduşe, reprezintă o ofensă.
Morariu are dreptatea lui. Cu cât avansezi în rang, cu atât eşti mai predispus să comiţi crima perfectă. Pentru că nu şi-ar imagina nimeni. Probabil preşedintele SUA, după ce graţiază curcanul, îl bagă la sacoşă. Dar nimeni nu observă sau, dacă observă, nu-şi crede ochilor.
Săniuţa lui Burebista
Dar, în cazul găinăriei cu treninguri, nu-ţi trebuie o imaginaţie la limita legii. Există precedente. Există chiar o tradiţie a malnutriţiei în ceea ce priveşte dotările loturilor olimpice. Oricâţi bani ar da statul la sport, se pierd pe cărări intestine.
Amintiţi-vă sania românească neconformă cu regulile de siguranţă la JO de la Soci. Amintiţi-vă patinele vechi ale medaliatului cu bronz la FOTE 2013, Emil Imre. Una de la Federaţie, una de la COSR. „Minte, de fapt, are două perechi!”, îl trăgea de urechi Ioan Dobrescu, această Maică Rusie a răniţilor.
Domnul Morariu, pe atunci şef al olimpismului, comenta că nu simte „nicio vină şi nicio jenă” pentru ele. Că „e de competenţa federaţiei”. Dorin Velicu a concurat la JO 2014 cu un skeleton împrumutat. Tot federaţia era de vină. „Sportivilor români le place să se vaite”. Acum membrul CIO flutură roba de avocat moralist al sportivilor, „trebuie încurajaţi, nu criticaţi”.
Olimpiada milionarilor, faza pe judeţ
Tandemul Dobrescu – Morariu nu se confruntă cu primele acuzaţii că a smântânit banii sportului. „Eu şi forul la care lucrez suntem jigniţi”, răspundea secretarul general al COSR în scandalul deconturilor de la FR de Patinaj, pentru proiecte legate de FOTE 2013. Apoi a pus pe masă, ca Morariu la Rio, alibiul funcţiei. Sumele erau prea modeste, câte 5.000 de euro de proiect, pentru nişte funcţionari atât de înalţi.
Între timp, domnul Morariu a ajuns şi mai sus, la CIO. Argumentele au rămas aceleaşi. Firma de echipament nu făcea profit, de aceea s-a retras şi nu s-a mai implicat în activitatea ei. O anchetă publicată de Riseproject.ro arată cum s-a retras domnul Morariu, după un paravan, din afacerea cu deşeuri. Şi-a deschis o companie off-shore care a preluat vechea firmă.
Până şi reporterii de la site-ul citat recunosc că metoda domnului Morariu şi compania de a face profit, mascând conflictele de interese, nu lasă prea mult loc pentru imaginaţie. Oferă „un spectacol uşor de descâlcit”.
Texte de teleshopping
Manevrând lin frapiera cu mujdei, domnul Morariu invocă averea personală, cifra sa de afaceri, de 30-40 milioane de euro. Sume care vorbesc de la sine. De aceea nu menţionează şi cine sunt partenerii lui de business. Conform Riseproject. ro, ar fi vorba despre parlamentari cu dosare penale. Şi consilieri judeţeni, care cu o mână dădeau contracte şi cu alta semnau de primire. În rest, totul onorabil, curat, transpartinic.
Domnul Morariu susţine că poartă şi el aceleaşi treninguri ca olimpicii români. Da, dar să sperăm că nu le poartă în public, ca reprezentant zdrenţuit al României la CIO. Ăsta e un argument de comis voiajor. Nu mai lipseşte decât să-l ia de mână pe Dobrescu şi pe alţi utilizatori frenetici din COSR, să explice în cor la teleshopping cum le-a schimbat viaţa elastanul. Exemplul personal e sufletul comerţului. Comandaţi acum şi primiţi un storcător de bani cadou, conform cu originalul!
Martiriu pe Facebook
Noutatea în acest carambol din jurul cercurilor olimpice de influenţă nu e descinderea poliţiei. Nici faptul că domnul Morariu se vaită. Dar, ca niciodată, şi-a scos familia în linia întâi. Asta miroase a panică.
Soţia lui publică epistole în stil New Age parfumat, amestecând informaţia cu opiniile divine. Pomeneşte de copii, de reputaţie. Scandalul i-a produs neplăceri în mediile virtuale. De aceea, îi trimite discret, elegant, în chakra lor pe cei care şi-ar imagina vreodată, cumva, că usturoiul nu e un model de succes, comestibil pe deasupra.