Important e să scapi cu viaţă
Euro 2016 nu e un test pentru Franţa, e un test pentru lumea civilizată sub teroare
Cu jandarmii sub geamuri, „tricolorii” au dat în mintea mireselor. Au emoţii nupţiale înaintea meciului cu Franţa. „Mă simt ca o femeie înaintea nunţii”, a mărturisit Torje. Ţara arde şi ai noştri se pregătesc să degajeze buchetul departe de propria jumătate.
Chiar dacă nouă nu ni se întâmplă prea des, să participi la turneele finale nu mai e aşa o provocare. Important e să scapi cu viaţă. Niciodată o mare competiţie sportivă nu s-a desfăşurat sub asemenea presiune. Cu cât se apropie deschiderea Euro 2016, cu atât se înmulţesc avertismentele despre atentate teroriste. Nici măcar JO 2012, precedate de atacurile cu bombă de la Londra, nu s-au desfăşurat într-un asemenea cerc de foc al ameninţărilor.
Până la turneul final din Franţa, marea problemă a organizatorilor era să termine stadioanele la timp. Sau să ţină huliganii departe de ele. Ce vremuri! Acum în capul listelor făcute de Poliţie şi Jandarmerie stau cu totul altfel de fanatici. Meciul România – Franţa va fi păzit de 13.000 de ofiţeri de poliţie. Şi nu din pricina ultraşilor „tricolori”, ostili credinţelor defensive ale lui Iordănescu.
Fotbal în stare de urgenţă
Calamităţile naturale şi calamităţile tradiţionale, ordonate de sindicate, ar fi fost, probabil, bătaia de cap majoră pentru gazdele din Hexagon. O problemă cunoscută, uşor de localizat, surmontabilă. Dar harta pericolului s-a extins în toate direcţiile. Acest turneu final reprezintă un lung test, în 51 de meciuri şi pauzele dintre ele.
Nu capacitatea unei ţări de a organiza o competiţie este pusă la încercare. E testată capacitatea unui continent întreg de a face faţă terorii. S-a discutat despre posibilitatea anulării Euro. Dar, dacă anulezi un eveniment public, rămân alte o mie de evenimente ţintă. Dacă oamenii nu se adună la meciuri, se adună la concerte, la cafenele, la cumpărături, pe aeroporturi, la metrou, în gări.
Apoi a venit propunerea ca meciurile să se dispute fără spectatori, cu riscul de a transforma sărbătoarea într-un priveghi televizat al sportului-rege. Stadioanele din Franţa totuşi sunt bine păzite, după cum s-a dovedit la atacurile din noiembrie. Iar în timpul turneelor finale există zone mult mai vulnerabile decât tribunele fortificate: fanzone-urile. Fără control strict la intrare, fără scannere la porţi. Intră cine vrea.
Zeci de mii de ţinte mobile
Poliţia pariziană studiază acum dacă ar trebui să închidă cel puţin un fanzone. La ce bun? Ar trebui închise străzile, pieţele. Fanii oricum se vor strânge în grupuri, fie într-o zonă amenajată pentru ei, fie aiurea, prin oraş. Greu de păzit şi monitorizat!
La acest Euro, pe lângă lotul de fotbalişti, participăm şi cu un lot de 44 de poliţişti. Şi pentru ei trebuie să ţinem pumnii, şi pentru fanii români, şi pentru toţi cei implicaţi într-un fel sau altul în acest turneu. Nu va fi cine ştie ce supărare dacă nu se dau multe goluri. Nu se va mai plânge nimeni de calitatea spectacolului, de calitatea imnurilor sau de calitatea jocului României. Nu e o cursă ca oricare alta, pentru un trofeu. E o cursă în bătaia exploziei şi a puştilor automate.