Un preşedinte cu simţul sponsorizării
Ca şef la CSMS Iaşi, Prunea face figură aparte printre bugetari: se consideră nedreptăţit de angajatorii privaţi
Florin Prunea s-a hotărît. Dă FRF în judecată. În februarie, a fost achitat în Dosarul Penescu – Mită pentru arbitri, după şase ani de proces. Iar Federaţia i-a propus o reîncadrare în vechiul post, director de relaţii internaţionale, dar pe un salariu mai mic. Prunea a cochetat o vreme cu perspectiva revenirii. Acum gata, refuză! Îşi cere în instanţă salariile vechi, „fără alte indemnizaţii sau baremuri la care aş fi avut dreptul”.
S-ar spune că, după achitare, Prunea are o încredere în justiţie vecină cu fanatismul. Dar să nu ne pripim. Ca preşedinte al CSMS Iaşi, fostul portar i-a făcut galerie urmăritului penal Gheorghe Nichita. Întîi, i-a dedicat edilului victoria cu Ceahlăul: „Domnul primar este unicul susţinător al sportului ieşean. Îl aşteptăm cît mai repede acasă!”. Peste o săptămînă, pichetînd Curtea de Apel Bucureşti, la audierea lui Nichita, Prunea l-a proclamat pe primar „principalul sponsor al echipei”: „Justiţia trebuie să îşi facă datoria, dar sperăm să fie o soluţie favorabilă!”. Vedeţi? Nu e vorba atît de încredere în justiţie sau de simţul dreptăţii, cît de simţul sponsorizării!
După ce Nichita s-a întors la Iaşi, în arest la domiciliu, la vila lui în poartă oare cine bate? Kennet Andersson? Nu, bate Prunea, în fruntea unei delegaţii de subalterni fideli, alcătuită din Niccolo Napoli, oficiali şi jucători de la CSMS Iaşi. S-au dus să echilibreze lupta. Sportul ieşean are un „unic susţinător”, pe cînd justiţia are mai mulţi, se descurcă şi fără Prunea. „Eram cu toţii îngrijoraţi de ceea ce înseamnă situaţia de acum încolo. Domnul primar a trebuit să-i liniştească pe jucători”, a spus Prunea, la încheierea descinderii informale.
Preşedintele ieşenilor a insistat pe meritele lui Nichita în fotbal, pe faptul că jucătorii se simt rătăciţi cînd primarul nu apare la stadion. Apoi a promis că îl vor vizita săptămînal pe edilul cu probleme penale. Cam puţin! Cînd te gîndeşti de ce sporturi extreme erau în stare poliţiştii ieşeni, cînd primarul avea nevoie de ei! Şi nu le ducea nimeni suc şi alune cît stăteau la pîndă în copaci! Sînt plătiţi cu salariul minim pe economie, plus 5 euro pe zi, bani de mîncare! E drept, Prunea şi subalternii de la CSMS consumă un buget lunar de salarii egal cu cel al Poliţiei Locale Iaşi. Doar că fotbaliştii sînt în jur de 30, iar poliţiştii – în jur de 300.
Între timp, Nichita a fost suspendat din funcţia de primar şi scutit de deranjul de a conduce oraşul din propria sufragerie. Prunea a renunţat la demonstraţiile săptămînale de loialitate şi a revenit la o abordare mai pragmatică a justiţiei. Nu se mai îngrijorează din pricina „sponsorului”. Are altă bătălie legală de dus, împotriva FRF.
Fostul internaţional are şi el dreptatea lui. A fost demis într-un moment delicat al carierei din fruntea Departamentului Relaţii Internaţionale. Mai mult, a fost distribuit greşit pe un post în care nu-şi putea demonstra adevărata competenţă. Şi anume: relaţiile interpersonale dintre arbitri, şefii arbitrilor, şefii de cluburi şi oamenii lor buni la toate. A recunoscut-o şi el, comentînd stenogramele: „Eram sunat foarte des de oficiali din fotbalul românesc. Şi nu numai înainte sau după meciuri, ci chiar în timpul jocurilor!”. În loc să-l sune de-alde Blatter, Platini sau Ravelli, omologul lui suedez, îl sunau Penescu şi Făcăleaţă. De ce? „Mă sunau să-şi arate nemulţumirea faţă de felul în care erau arbitraţi”. Conform stenogramelor, cu preponderenţă înaintea meciurilor, îşi manifestau nemulţumirea asta.
„Lucrînd în administraţia FRF, eram obligat să răspund şi să aplanez cît pot asemenea lucruri”, a explicat Prunea. Iată cu ce se ocupa la FRF: aplana lucruri. Avea funcţia de sedativ administrativ. Calma nemulţumirea şefilor de cluburi, le lua grijile cu mîna. Acum calmează agitaţia jucătorilor de la CSMS Iaşi, ducîndu-i în excursie la bojdeuca primarului. „În pelerinaj”, cum a titrat ironic Pro TV.
Dacă ieşenii, adică „sponsorii” echipei, ar fi îngrijoraţi de salariile bugetarilor de la CSMS, tot Prunea ar aplana situaţia. I-ar linişti trimiţîndu-i la plimbare pe cei nemulţumiţi că Primăria plăteşte de zece ori mai bine un fotbalist decît un poliţist. I-ar trimite la plimbare sau la tribunal. Cetăţenii care vor să-i ceară înapoi lui Prunea salariile de şef de club, plătite din banii lor, n-au decît să-l dea în judecată. Să-şi angajeze avocaţi, să-şi caute dreptatea la tribunal. El, unul, aşa ar face.