Dacă Rednic i-ar fi întrebat pe federali cum aleg selecţionerii, aceştia i-ar fi răspuns ca vecinul lui Moromete: “Păi, asta devine după facultăţi!”. Însă tehnicianul dinamovist a încercat o explicaţie pe cont propriu: “Unul e rege, unul e băiatu’ lu’ tata şi aşa mai departe!”.Astfel de replici ar fi adăugat postului de selecţioner o dimensiune umană, chiar exagerat de umană. Numai că, trecînd peste năduful omenesc, Rednic n-are nici un motiv major şi vaccinat să regrete “naţionala”. Nu e cine ştie ce prestigiu să te afli în atenţia unei instituţii care la rîndul ei se află în atenţia DNA. Şi nici cine ştie ce risipă de adrenalină să dai cu mopul după Piţurcă. Un “fost” care a izbutit să compromită imaginea postului în ochii publicului, în ochii jucătorilor şi, mai ştii?, poate chiar şi în ochii belgienilor!Nu e nici o slujbă plătită regeşte, încît să te faci că nu observi că “tricolorii” bat pasul pe loc în plutonul mediocru al Europei. De fapt, printre “facultăţile” noului selecţioner trebuie să se numere şi venitul cu bani de-acasă. Întrucît va avea o muncă mai grea, pe un salariu de două ori şi jumătate mai mic decît al lui Piţurcă!Trebuie să ai o latură masochistă ca să rîvneşti postul de selecţioner în astfel de condiţii. Să-l rîvneşti mai mult decît luminile Champions League. Şi e foarte posibil ca Rednic să aibă latura asta! Dacă găsea în altă parte, în Belgia, cum zice el, pîine mai rea decît în fotbalul românesc, probabil ar fi plecat de mult.
April 2009 ↓
Masochistul
April 29th, 2009 — DINAMO, Echipa naţională, Fata de la ultima pagină, Fotbal intern
Vorbe, nu fapte
April 27th, 2009 — Fotbal intern, RAPID
Fără teama că se repetă, Copos anunţă în fiecare zi că a făcut “o ofertă de nerefuzat” unui antrenor sau altuia. Ultimul strigat e Bergodi. Sigur, “ofertă de nerefuzat” nu se referă neapărat la bani. Mai ales cînd vine din Giuleşti. Mai degrabă e oferta de a participa la un proiect caritabil. Dar, în orice caz, altcineva în locul lui Rada, cineva care nu-i obişnuit cu stilul lui Copos suferea deja de atacuri de panică. Zilnice.
Numai că patronul din Grant confundă, ca de obicei, “a spune” cu “a face”. Cînd echipa are probleme, anunţă că le rezolvă şi gata! E ca şi cum s-ar fi rezolvat. Copos pune zilnic alt antrenor, pe Manea şi Sichitiu îi dă afară zilnic, pe jucători îi plăteşte zilnic la timp, îi transferă zilnic şi aduce zilnic alţii în locul lor. Chiriile le achită zilnic, la Parchet se prezintă zilnic, dă zilnic bani la echipă şi, aţi ghicit, se retrage zilnic din fotbal. Ca să nu mai pomenim de Pămîntul care se scufundă zilnic.
Din fericire pentru Rapid, numai patronul face totul din vorbe. Ceilalti isi fac treaba.


