Maria Andrieş

Într-o lume macistă este nevoie cîteodată de bisturiul observațiilor unei femei. Sexul slab? O glumă misogină

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Maria Andrieş
Cifre, nume, chipuri

La meciul Islanda – Argentina, din faza grupelor, scor 1-1, s-au uitat 201.000 de islandezi, adică 60 la sută din populaţia ţării, de 307.000 de locuitori. Mai mult, scrie Hollywood Reporter, citând televiziunea naţională de la Reykjavik, cei care au […]

...

Cupa celor umili

Zlatko Dalici nu va antrena Barcelona sau Real Madrid, deşi susţine că ar câştiga un sac de trofee în Champions League. Selecţionerul Croaţiei nu este un brand, iar asta nu e tocmai o fericire pentru marketingul marilor cluburi.

După cum […]

...

A cui este această Franţă?

„Cu capul în stele”, aşa a titrat L’Equipe, pe prima pagină, după calificarea Franţei în finala Mondialului. „La porţile Paradisului”, a scris Le Parisien. „Tot nu suntem campioni”, a venit contrapunctul dinspre Didier Deschamps, după victoria muncită, 1-0, din semifinala […]

...

Ireversibil

„Am cerut contractele fotbaliştilor de la LPF şi de la FRF. Nu au vrut să răspundă la solicitare şi atunci m-am dus cu Garda peste ei şi le-am luat”. Se întâmpla în 2005. Cel care povesteşte este Sebastian Bodu, pe […]

...

Franţa – Belgia, balşoi spectacol

Între noi, europenii, acum. În prima semifinală mondială, Franţa întâlneşte Belgia: două ţări vecine, prietene, care fac bancuri una despre alta. „Le Parisien” o numeşte relaţie de dragoste-ură: se iubesc, dar se tachinează.

De ce nu mănâncă belgienii covrigi? Nu […]

...

La degetul lui

Putea fi nebunia ta, Hagi. Frumoasa ta nebunie care te împinge şi acum pînă în marginea terenului. Dar n-a fost. N-a fost decît delirul sălciu al unui străin care te priveşte de sus, din lojă. N-a fost. Cu toate micile […]

miercuri, 19 septembrie 2007, 10:48

Putea fi nebunia ta, Hagi. Frumoasa ta nebunie care te împinge şi acum pînă în marginea terenului. Dar n-a fost. N-a fost decît delirul sălciu al unui străin care te priveşte de sus, din lojă. N-a fost. Cu toate micile semne de revoltă, capul răzmerit al lui Goian, intrările lui Rada, la limită, intrarea lui Surdu. Dar n-a fost. Cu toate minutele de rezistenţă la absurd, la deciziile elucubrate care taie oamenii în jumătate. Care taie echipele în două. N-a fost. N-a fost Slavia contra Stelei, ci Steaua lui Hagi versus formula lui Becali. Cehii au îndeplinit o formalitate. Dezbinarea fusese împlinită de acasă, de la Bucureşti. Patronul şi-a făcut datoria.

Putea să fie visul tău, Hagi, dar n-a fost decît un meci pe jumătate visat, pe jumătate dictat. Netedă şi cenuşie ca lama sabiei, Slavia n-a fost mai bună decît la moral. A avut tăişul de oglindă. Iar Steaua a fost carnea vie, golită la poruncă de conţinutul straniu, numit îndeobşte voinţă de a trăi.

Nebunia ta, Hagi, cea de acum, a fost să crezi ca disperatul că relele mărunte vor rodi un bine. Sau măcar un rău suportabil. Cît despre nebunia ta, cea frumoasă, poate în altă viaţă, cu altă stea, în alt univers. Care se roteşte numai în jurul arătătorului pe care-l săruta Goian.

Comentarii (175)Adaugă comentariu

Comentează